Migrația inimilor

Migrația inimilor
Limba limba franceza
Autor Maryse Condé
Drăguț Roman
Data de lansare 1995
Editor Ediții Robert Laffont

Migrația inimilor este un roman publicat în 1995 de Robert Laffont , de scriitoarea Maryse Condé .

Prezentare

În 1995, Maryse Condé a publicat, împreună cu Robert Laffont , Migrația inimilor . Pentru a scrie romanele, scriitorul de expresie franceză a fost inspirat de romanul lui Emily Bronte  : Wuthering Heights . Acesta transpune maurii din Yorkshire , județul rurale engleză la începutul XIX - lea  secol, insula Guadelupa , la deschiderea a XX - lea  secol. Astfel, ea păstrează aceleași personaje ale lui Cathy și Heathcliffe (care devine Razyé), dar le transpune într-o identitate creolă. Familia Linton devine familia De Linsseuil care locuiește la Domaine des Belles-Feuilles (și nu mai este Thruschrosh Grange), iar familia Earnshaw devine familia Gagneur care locuiește la Domaine de l'Engoulevent (cum ar fi Wuthering Heights). Prin urmare, Migrația inimilor poate fi numită o rescriere postcolonială.

În 1998, sub titlul Windward Heights , romanul The Migration of Hearts a fost tradus în engleză de Richard Philcox, soț și traducător al Maryse Condé.

rezumat

Maryse Condé rămâne fidelă romanului lui Brontë povestind povestea răzbunării lui Razyé asupra familiei Linnseuil. Dar, spre deosebire de povestea lui Brontë, Condé se asigură că Cathy și Razyé au un copil, Cathy II. Secretul acestei legături este întotdeauna păstrat și tocmai din această cauză se căsătoresc Cathy II și Razyé II: conduși de o dragoste inexplicabilă, se simt atrași unul de celălalt. Ca urmare a aventurii lor, au și un copil, o fetiță pe nume Anthuria.

Razyé II și Cathy II se refugiază în Roseau și abia după moartea lui Cathy II Razyé II se întoarce în zona Nightjar împreună cu fiica sa.

Romanul este construit de poveștile mai multor personaje.

Compoziţie

Romanul este format din 41 de capitole și este împărțit în cinci părți care reprezintă fiecare una dintre insulele ( Cuba , Basse-Terre , Marie-Galante , Roseau ) unde are loc povestea.

Personaje principale

Analiză

Punct de vedere asupra ordinii sociale

În acest roman, Maryse Condé abordează temele abordate de cartea lui Emily Brontë din care este inspirată. Se explorează și adâncește relațiile de dominație , fie sociale sau rasiale, obstacolele în calea mobilității sociale și o societate divizată rasial Caraibe îmbibată de prejudecăți rasiste, stabilite prin difuzarea de sclavi și colonialiste ideologii . Prin interacțiunile dintre personajele sale negre, Métis sau Békés , autorul expune mentalități modelate de un rasism devenit obișnuit, în special interiorizarea reprezentărilor stigmatizante de către persoanele care sunt victime ale acestuia. În plus, dă o voce celor „invizibili”: femei și copii.

Alegerea titlului

Într-un interviu din 2016 cu Françoise Pfaff, scriitoarea explică titlul romanului ei Migrația inimilor  : „Am văzut în acest titlu un mod de a exprima că istoria s-a repetat; a existat o primă generație cu Cathy care a fost iubită de Razyé și de de Linsseuil și o a doua generație cu Cathy II, fiica lui Cathy, iubită de Premier-né. "

Sursa de inspiratie

În același interviu, Maryse Condé evidențiază dimensiunea caraibiană a inspirației sale: „Văd că o femeie din vestul Indiei, Jean Rhys, a scris o carte La Prisonnière des Sargasses: traducere a Marii Saragasso larg dintr-o lucrare a surorilor Brontë., cea a Charlottei, intitulată Jane Eyre . Din aceasta, mi-am înțeles mai bine pasiunea pentru Les Hauts de Hurlevent de Emily Brontë. "

Limbajul de scriere

Migrația inimilor este un text scris în franceză, dar este caracteristic stilului destul de singular al lui Maryse Condé, care amestecă franceza și creola din Guadalupe, fără un glosar pentru cititori.

Exemple:

Acest amestec lingvistic face obiectul unei revendicări stilistice care vizează afirmarea statutului ei de scriitoare în domeniul literar francofon. Din punctul său de vedere, „Nu există franceză. Există francezii din Proust, din Chateaubriand, din Maryse Condé. Am spus clar după aceea: „Nu scriu în franceză sau în creol, scriu în Maryse Condé”. A fost un răspuns la anxietățile pe care le știam de a folosi un limbaj care nu era al meu. Franceza și creola aparțin celor care le folosesc. "

Note și referințe

  1. Laura Carvigan-Cassin ( dir. ) Și José Jernidier ( pref.  Lyonel Trouillot ), „Bibliografia lui Maryse Condé” , în Sans fards, amestecuri în onoarea lui Maryse Condé , Pointe-à-Pitre , University Press of the Antilles,2018, 239  p. ( ISBN  9791095177029 , notificare BnF n o  FRBNF45635091 ).
  2. Anna Lesne, „  Prejudiciul rasial șters într-un clasic englez și reînscrierea sa din vestul Indiei  ” , Conversația ,26 februarie 2021(accesat la 1 st martie 2021 ) .
  3. Pascale Haubruge, "  Maryse Condé și" Migrația inimilor ": Emily Brontë în Guadelupa  " , Le Soir ,25 octombrie 1995(accesat la 1 st martie 2021 ) .
  4. Thomas C. Spear, „  Maryse Condé  ” , pe Insula din insulă ,17 noiembrie 1998(accesat la 1 st martie 2021 ) .
  5. Françoise Pfaff, Interviuri noi cu Maryse Condé: scriitoare și martoră a timpului ei , ediții Karthala , Paris, 2016 p.  122 .
  6. Françoise Pfaff, Noi interviuri cu Maryse Condé: scriitoare și martoră a timpului ei , ediții Karthala, Paris, 2016, p.  123 .
  7. Maryse Condé, Migrația inimilor , Paris, edițiile Robert Laffont, 1995, p.  29 .
  8. Françoise Pfaff, Noi interviuri cu Maryse Condé: scriitoare și martoră a timpului ei , ediții Karthala, Paris, 2016, p.  133 .
  9. Françoise Pfaff, Noi interviuri cu Maryse Condé: scriitoare și martoră a timpului ei , ediții Karthala, Paris, 2016, p.  64 .

Vezi și tu

Bibliografie