Numele local | (ro) Ibănești |
---|
Țară | România |
---|---|
Județ | Mureș |
Oraș șef | Ibănești (Mureș) ( d ) |
Zonă | 313,14 km 2 |
Informații de contact | 46 ° 45 ′ 18 ″ N, 25 ° 08 ′ 49 ″ E |
Populația | 4.357 locuitori. (2011) |
---|---|
Densitate | 13,9 locuitori / km 2 (2011) |
stare | Municipiul românesc |
---|---|
Director executiv | Vasile Dumitru Dan ( d ) (din2000) |
Conține localități | Ibănești (Mureș) ( d ) , Blidireasa ( d ) , Brădețelu ( d ) , Dulcea ( d ) , Ibănești-Pădure ( d ) , Lăpușna ( d ) , Pârâu Mare ( d ) , Tireu ( d ) , Tisieu ( d ) , Zimți ( d ) |
Cod postal | 547325 |
---|---|
Site-ul web | www.ibanesti.ro |
Ibanesti ( Libánfalva în maghiară) este un român comun al județului din Mureș , în regiunea istorică a Transilvaniei și în regiunea de dezvoltare centrală.
Comuna Ibănești este situată în nord-estul lui Jude est, în valea Gurghiu , afluent al Mureșului . Teritoriul său foarte vast, care se învecinează cu Harghita Județ, include o mare parte din Munții Gurghiu și, în special, punctul său cel mai înalt, Muntele Saca ( Varful Saca ), la 1.777 m deasupra nivelului mării. Ibănești se află la 19 km est de Reghin și la 53 km nord-est de Târgu Mureș , capitala jude j.
Municipalitatea este alcătuită din următoarele zece sate (populație în 2002):
Prima mențiune scrisă a satului datează din 1453 .
Comuna Ibănești a aparținut Regatului Ungariei , apoi Imperiului Austriac și Imperiului Austro-Ungar .
În 1876 , în timpul reorganizării administrative a Transilvaniei, aceasta a fost atașată județului Maros-Torda .
Municipalitatea Ibănești s-a alăturat României în 1920 , la Tratatul de la Trianon , în timpul destrămării Austro-Ungariei . După cel de- al doilea arbitraj de la Viena , a fost ocupat de Ungaria din 1940 până în 1944 , timp în care mica comunitate evreiască a fost exterminată de naziști . A devenit din nou româncă în 1945 .
Stânga | Scaune | |
---|---|---|
Partidul Social Democrat (PSD) | 8 | |
Partidul Național Liberal (PNL) | 3 | |
Partidul Mișcării Populare (PMP) | 2 |
În 2002 , compoziția religioasă a municipalității era următoarea:
În 1910 , municipalitatea avea 3.320 de români (93,44%) și 163 de maghiari (4,59%).
În 1930 , existau 4.072 români (95,74%), 41 unguri (0,96%), 49 evrei (1,15%) și 80 țigani (1,88%).
În 2002 , 4.495 români (99,64%) trăiau alături de 15 maghiari (0,33%). La acea dată, existau 1.719 gospodării și 1.837 locuințe.
Comuna Ibănești a atins populația maximă în 1966 cu 5.986 de locuitori.
1850 | 1880 | 1900 | 1910 | 1930 | 1956 | 1977 | 1992 | 2002 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1.446 | 2 206 | 2 966 | 3.553 | 4.253 | 4 718 | 5.218 | 4 728 | 4.511 |
2007 | - | - | - | - | - | - | - | - |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
4.441 | - | - | - | - | - | - | - | - |
Economia orașului se bazează pe creșterea animalelor, silvicultură și prelucrarea lemnului. Turismul ocupă un loc important în economia locală, datorită numeroaselor posibilități de drumeții în munții Gurghiu.
Ibănești face parte din Carta Comunităților Rurale Europene, care include o entitate per stat membru al Uniunii Europene , adică alte 27 de municipalități:
Municipalitatea se află pe drumul regional care leagă Reghin de Lăpușna.