În procedurile penale franceze , Comisia Națională pentru Repararea Detențiilor Provizorii ( CRD ), plasată lângă Curtea de Casație , constituie instanța de apel pentru deciziile luate de primul președinte al Curții de Apel în materie de reparație pentru arestarea preventivă .
Comisia este cunoscută și sub numele de „camera nevinovaților”.
În alte țări, acest tip de comision nu există și reparația este remediată: acesta este cazul în Italia, Germania sau Danemarca unde se ridică la 80 € / zi.
Legea din 17 iulie 1970 a creat despăgubiri care pot fi acordate unei persoane care a făcut obiectul detenției preventive în timpul procedurilor încheiate în privința sa printr-o decizie de concediere, eliberare sau achitare care a devenit definitivă, când această detenție a cauzat el în mod vădit anormal și deosebit de grav daune.
Legea din 15 iunie 2000 consolidarea protecției prezumției de nevinovăție și drepturile victimelor a creat comisia națională de compensare pentru rețineri înainte de proces.
Biroul Curții de Casație poate decide că comisia națională va include mai multe formațiuni.
Comisia națională sau, dacă este cazul, fiecare dintre formațiunile pe care o cuprinde, este alcătuită din primul președinte al Curții de Casație , sau reprezentantul acestuia, care îl prezidează, și doi magistrați ai sediului instanței cu rang de președinte camera, consilierul sau consilierul pentru referendum, desemnat anual de biroul instanței. Pe lângă acești doi magistrați, acest birou numește, în aceleași condiții, și trei supleanți.
Funcțiile procurorului sunt îndeplinite de parchetul general de la Curtea de Casație.
Atunci când se ia o decizie de revocare a achitării sau de plată , persoana care a făcut obiectul unei custodii poate solicita o despăgubire integrală pentru prejudiciul moral și material cauzat detenției sale.
Cererea este adusă în fața primului președinte al Curții de Apel în a cărei jurisdicție a fost pronunțată decizia de concediere, eliberare sau achitare, în termen de șase luni de la această decizie care a devenit definitivă. Decizia luată de primul președinte poate face obiectul unui recurs în fața comisiei, în termen de zece zile de la notificarea sa. Decizia acesteia din urmă nu face obiectul niciunei căi de atac.
În ziua audierii, după raport, reclamantul și ofițerul judiciar de stat sau avocații lor respectivi sunt audiați în comunicările lor. Procurorul general de la Curtea de Casație își dezvoltă concluziile. Reclamantul și ofițerul judiciar de stat sau avocații lor respectivi pot răspunde apoi, reclamantul sau avocatul acestuia vorbind ultima dată.