Denumiri locale | (ro) Cămin , (hu) Kálmánd , (de) Kalmandi |
---|
Țară | România |
---|---|
Județ | Satu Mare |
Oraș șef | Cămin ( d ) |
Zonă | 48,03 km 2 |
Altitudine | 119 m |
Informații de contact | 47 ° 44 ′ 04 ″ N, 22 ° 30 ′ 23 ″ E |
Populația | 1.388 locuitori. (2011) |
---|---|
Densitate | 28,9 locuitori / km 2 (2011) |
stare | Municipiul românesc |
---|---|
Director executiv | Imre Sütő ( d ) (din2012) |
Conține localitatea | Cămin ( d ) |
Cod postal | 447081 |
---|---|
Site-ul web | www.comunacamin.ro |
Cămin ( Kálmánd în limba maghiară) este un român municipiu în JUDET Satu Mare , în regiunea istorică a Transilvaniei și în Regiunea de Dezvoltare Nord-Vest .
Comuna Cămin este situată în sud-vestul lui Județ, pe malul stâng al Crasnei , în câmpia Carei, la 6 km nord de Carei și la 45 km sud-vest de Satu Mare , locul principal al județului.
Municipalitatea este alcătuită din singurul sat Cămin (1.376 locuitori în 2002).
Prima mențiune scrisă a satului Cămin datează din 1335 .
Municipalitatea, care aparținea Regatului Ungariei , făcea parte din Principatul Transilvaniei și, prin urmare, și-a urmat istoria.
În timpul războiului de independență a Francisc al II - lea Rákóczi împotriva Habsburgilor la începutul XVIII - lea secol , satul a fost depopulat. Károlyi încurajează instalarea de coloniști de limbă germană de origine șvabă .
În 1862 , un incendiu foarte grav a distrus multe case, precum și biserica catolică a satului.
După compromisul din 1867 între austrieci și maghiari ai Imperiului austriac , principatul Transilvaniei a dispărut și, în 1876 , regatul Ungariei a fost împărțit în județe . Cămin se alătură județului Szatmár ( Szatmár vármegye ).
La sfârșitul Primului Război Mondial , Imperiul Austro-Ungar a dispărut și municipalitatea s-a alăturat României Mari la Tratatul de la Trianon și la județul Sălaj a cărui capitală era orașul Zalău .
În 1940 , în urma celui de- al doilea arbitraj de la Viena , a fost anexat de Ungaria până în 1944 . În 1945 , aproximativ 200 de locuitori de origine germană au fost deportați în URSS . S-a întors în România după al doilea război mondial la Tratatul de la Paris din 1947 .
În 2003 , săteanul Cămin s-a separat de municipiul Căpleni pentru a forma un nou municipiu autonom.
Perioadă | Identitate | Eticheta | Calitate | |
---|---|---|---|---|
Datele lipsă trebuie completate. | ||||
2012 | Alexandru Bulogh | UDMR | ||
2012 | În curs | Imre Sütö | FDGR |
Stânga | Scaune | |
---|---|---|
Forumul Democrat al Germanilor din România (FDGR) | 5 | |
Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) | 3 | |
Partidul Național Liberal (PNL) | 1 |
Până în 2002 , satul Cămin făcea parte din municipiul Căpleni , deci nu există statistici religioase despre acesta. Este necesar să se facă referire la statisticile privind Căpleni, care le includ.
În 1910 , în perioada austro-ungară , satul avea 1.058 de maghiari (98,69%).
În 1930 , erau 1.258 germani (95,30%), 25 români (1,89%), 20 unguri (1,52%) și 16 țigani (1,21%).
În 2002 , satul avea 916 maghiari (66,57%), 334 germani (24,27%), 70 de români (5,09%) și 56 de romi (4,07%).
1880 | 1890 | 1900 | 1910 | 1920 | 1930 | 1941 | 1956 | 1966 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
740 | 791 | 890 | 1.072 | 1228 | 1320 | 1,438 | 1.545 | 1.627 |
1977 | 1992 | 2002 | 2007 | - | - | - | - | - |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
1643 | 1 445 | 1376 | 1342 | - | - | - | - | - |
Economia municipiului se bazează pe agricultură.
Cămin este situat pe drumul regional DJ108M care îl leagă de Carei în sud și Berveni în nord.