Diecese of Brescia (la) Dioecesis Brixiensis | ||
Țară | Italia | |
---|---|---|
Deținător actual | Pierantonio Tremolada | |
Parohii | 470 (32 vicariaturi ) | |
Religios | 322 | |
Maicile | 2149 | |
Site-ul web | www.diocesi.brescia.it | |
Localizarea eparhiei | ||
(ro) Notificare pe www.catholic-hierarchy.org | ||
Dieceza de Brescia (limba latină: Dioecesis Brixiensis ) este una dintre cele 115 italiene dioceze catolice . Situat în regiunea de Lombardia ( provincia Brescia ), el este sufragan în Arhiepiscopia Milano și face parte din regiunea ecleziastic din Lombardia . Episcop al diocezei este în prezent M gr Pierantonio Tremolada .
În 2015, eparhia avea 960.000 botezate pentru 1.152.107 locuitori.
Clerul eparhiei este alcătuit din 843 de religioși laici și 216 religioși obișnuiți și 2.149 religioși.
Principalii patroni ai eparhiei sunt Sfântul Faustin și Iovita , în timp ce Sfânta Maria a Adormirii Maicii Domnului , Sfânta Angela Mérici și Sfântul Syrus din Pavia sunt patronii secundari.
Eparhia include:
Sediul episcopal este orașul Brescia , unde se află Catedrala din Brescia și Duomo Vecchio .
Teritoriul este împărțit în 473 de parohii grupate în 32 de zone pastorale:
n o comandă | Arie geografică | Termen |
---|---|---|
I. | Zona Valcamonica mai mare | Fericitul Inocențiu din Berzo |
II. | Zona Valcamonica înseamnă | San Siro |
III. | Zona Camonica Val inferioară | Madonna del Monte |
IV. | Zona Sebino mai jos | Sante Vincenza Gerosa e Bartolomea Capitanio |
V. | Zona Sebino | San Virgilio |
VI. | Zona Franciacorta | San Carlo |
VII. | Zona râului Oglio | San Fedele |
VIII. | Zona sud-vest Oglio | San Filastrio |
IX. | Zona Sud-Est | Fericita Stefana Quinzani |
X. | Zona Sud-Centru-Vest | Fericita Paola Gambara |
XI. | Zona sud-centru | Vineri Alessandro luzzago |
XII. | Zona Sud-Centru-Est | Abbazia di San Salvatore |
XIII. | Zona Sud-Est | San Lorenzo |
XIV. | Zona de sud-est a Chiese | San Pancrazio |
XV. | Zona morenică a lacului Garda | San Gaudenzio |
XVI. | Zona Lacul Garda | San Ercolano |
XVII. | Zona Lacul Garda de sus | Madonna di Montecastello |
XVII. | Zona Văii Sabbiei Superioare | Sanctuarul Madonna di San Luca |
XIX. | Zona Valea Sabbiei de Jos | Santa Maria Assunta |
XX. | Haut zona Val Trompia (l) | Madonna della Misericordia |
XXI. | Zona Val Trompia de Jos (it) | Santa Maria degli Angeli |
XXII. | Zona Valgobbia | Sfântul Apollonio (episcop) (it) ( Sant'Apollonio ) |
XXIII. | Zona suburbană I ( Concesio ) | papa paul vi |
XXIV. | Zona Suburban II ( Gussago ) | Santuario de la Madonna della Stella (it) |
XXV. | Zona suburbană III ( Travagliato ) | Santa Maria Crocifissa Di Rosa |
XXVI. | Zona suburbană IV ( Bagnolo Mella ) | Visitazione di Maria |
XXVII. | Zona suburbană V ( Rezzato ) | Sanctuarul Madonei di Valverde (it) |
XXVIII. | Zona Urbană - Brescia Est | Sfinții Faustin și Jovita |
XXIX. | Zona Urbană - Brescia Nord | Sfinții Faustin și Jovita |
XXX. | Zona Urbană - Brescia Vest | Sfinții Faustin și Jovita |
XXXI. | Zona Urbană - Brescia Sud | Sfinții Faustin și Jovita |
XXXII. | Zona Urbană - Centrul Istoric Brescia | Sfinții Faustin și Jovita |
Originile creștinismului din Brescia sunt încă incerte. Primul episcop prezent la Brescia a fost probabil Sfântul Anatole de Milano , episcop de Milano, care a murit în 61 . Este aproape sigur că biserica bresciană a fost o ramură a celei din Milano.
Episcopii de I st și II - lea de secole ne sunt cunoscute, cu toate acestea, numele succesorilor lor III E și IV - lea secole s- au pierdut de-a lungul secolelor. Un anumit document atestă existența eparhiei și participarea în 343 la Conciliul Sardica , în Iliria , a episcopului său Sfântul Ursicin .
La vremea lombardilor , regele Didier a fondat, printre altele, mănăstirea San Salvatore din oraș ( 762 ) după o mănăstire de oameni din Leno în 758.
Din moment ce episcopul Notingo ( de mijloc al IX - lea lea ), episcopii Brescia aveau titlul și dreptul de a conta .
În secolul al XI- lea, Brescia a trebuit să îndure luptele dintre papalitate și Sfântul Imperiu Roman , cu alegerea a doi episcopi. Predicile în care Arnaud de Brescia a denunțat corupția clerului l-au expulzat din oraș.
Berardo Maggi (it) , ales în 1275 , a fost primul episcop care a primit titlurile de „ marchio, dux and comes ” ( marchiz , duce și conte ).
În perioada stăpânirii venețiene , episcopii au fost aleși de Serenissima și eparhia a trecut printr-o perioadă de liniște, tulburată doar de creșterea ereziei în Val Camonica și Val Trompia .
La sfârșitul XVI - lea lea , orașul Salò a cerut să găzduiască o adunare de parohii episcopale , care anterior au fost împărțite în trei eparhii (Brescia eparhie din Verona și episcopia Trent ). Opoziția acerbă a cetățenilor din Brescia, care s-au opus întotdeauna autonomiei „riverasca” , și moartea Sfântului Carol Borromeo , un susținător al cauzei Salodiana, a dus la eșecul operației.
Episcopul Domenico Bollani s-a remarcat printre participanții la Contrareformă, aplicând decretele Conciliului de la Trent datorită numeroaselor vizite în eparhia sa și creării seminarului eparhial în 1568 .
În secolul al XVIII- lea actuala catedrală a fost construită la Brescia, dedicată Santa Maria Assunta , adiacentă vechii catedrale.
La 12 septembrie 1818, Papa Pius al VII-lea a decretat desființarea abației teritoriale din Asola ; din cele treisprezece parohii, unsprezece au fost încorporate în eparhia Mantovei și două în cea din Brescia.
În 1893 a fost creat săptămânalul eparhial „La Voce del Popolo” („Vocea poporului”).
În secolul al XX-lea, eparhia a fost foarte activă: au fost create peste patru sute de centre de tineret, cu facilități sportive și culturale.
În 1902 a fost creată „Federația Leo XIII pentru Tineret” de Don Lorenzo Pavanelli și Episcopul Giacomo Maria Corna Pellegrini.
În 1964 , cardinalul bresc Giovanni Battista Montini a fost ales pe tronul papal sub numele de Paul al VI-lea .
La sfârșitul anului 2006, eparhia avea o populație de 1.094.686 persoane, dintre care 959.680 au fost botezate, reprezentând 87,7% din total.
an | populației | preoți | diaconi | religios | parohii | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
botezat | total | % | număr | laic | regulat |
numărul botezat de preot |
bărbați | femei | |||
1950 | 816.522 | 816.565 | 100,0 | 1.207 | 932 | 275 | 676 | 449 | 2.868 | 423 | |
1959 | ? | 859,079 | ? | 1.123 | 953 | 170 | ? | 156 | 3,944 | 454 | |
1970 | ? | 920.148 | ? | 1.255 | 971 | 284 | ? | 406 | 4.450 | 481 | |
1980 | 967.000 | 1.000.000 | 96,7 | 1.223 | 968 | 255 | 790 | 370 | 3.709 | 493 | |
1990 | 981.000 | 1.005.938 | 97,5 | 1.142 | 909 | 233 | 859 | 12 | 404 | 2.745 | 470 |
1999 | 995.600 | 1.037.900 | 95,9 | 1.108 | 887 | 221 | 898 | 24 | 340 | 2.361 | 469 |
2000 | 983.000 | 1.025.248 | 95,9 | 1.089 | 871 | 218 | 902 | 24 | 353 | 2.461 | 469 |
2001 | 1.025.116 | 1.041.466 | 98,4 | 1.097 | 872 | 225 | 934 | 26 | 358 | 2.455 | 469 |
2002 | 1.030.785 | 1.047.135 | 98,4 | 1.086 | 866 | 220 | 949 | 29 | 354 | 2.354 | 473 |
2003 | 1.052.850 | 1.070.800 | 98.3 | 1.090 | 873 | 217 | 965 | 30 | 313 | 2.205 | 469 |
2004 | 968.389 | 1.074.389 | 90.1 | 1.084 | 874 | 210 | 893 | 34 | 326 | 2.148 | 469 |
2006 | 959.680 | 1.094.686 | 87,7 | 1.059 | 843 | 216 | 906 | 35 | 322 | 2.149 | 470 |