Bilingvismul oficial în Canada

Bilingvismul oficial în Canada este atât o realitate lingvistică și Politici Publice Naționale dedicand engleză și franceză ca limbi oficiale ale Canadei . Încadrat la nivel federal prin Legea privind limbile oficiale , bilingvismul de stat își propune să plaseze cele două limbi pe picior de egalitate în instituțiile federale.

Deoarece rata de stăpânire a ambelor limbi la aceeași persoană este destul de redusă (17,9% în 2016), bilingvismul oficial este un mijloc de a garanta dezvoltarea minorităților francofone și engleze în regiunile unilingve ale țării. Chiar dacă majoritatea provinciilor și teritoriilor Canadei au o limbă care predomină puternic asupra alteia, un adevărat bilingvism se practică în populația din cadrul unei „  centuri bilingve  ”, în întâlnirea din Quebec , predominant francofonă și engleza vecină- provincii vorbitoare.

context

De la cucerire , au fost adoptate mai multe texte pentru a garanta francofonilor dreptul de a folosi franceza în contexte oficiale, dar engleza a rămas predominantă. În a doua jumătate a XX - lea  secol , o politică bilingvă este pusă în aplicare. În 1969 , Legea privind limbile oficiale a făcut din engleză și franceză cele două limbi oficiale ale guvernului federal . Această prevedere este confirmată de Legea Constituțională din 1982 care declară franceza și engleza sunt limbile oficiale ale Canadei; au statut egal, drepturi și privilegii egale în ceea ce privește utilizarea lor în instituțiile Parlamentului și ale Guvernului Canadei. "

Prin urmare, politica de bilingvism a guvernului federal include:

La nivel provincial, doar New Brunswick este oficial bilingv conform Constituției . Quebec este oficial francofon unilingve începând cu 1974 , dar furnizează servicii în limba engleză pentru minoritatea anglofone. Quebec și Manitoba au obligația constituțională de a-și adopta legile în ambele limbi. Celelalte șapte provincii vorbesc limba engleză, dar au adoptat măsuri pentru a oferi anumite servicii în franceză minorității francofone . Acesta a fost cazul în Ontario în special din 1989 .

Franceza și engleza sunt limbi oficiale în cele trei teritorii. În plus, inuktitutul este oficial în Nunavut și nouă limbi aborigene sunt oficiale în teritoriile de nord - vest .

Cu fiecare an, mulți noi imigranți, ponderea limbii franceze a scăzut de-a lungul istoriei. Astfel, în 1860, 63% din populația Canadei vorbea franceza, față de 25% din persoanele vorbitoare de limbă engleză. Anglofonii au devenit majoritari în jurul anului 1895. În prezent , Francofonii reprezintă aproximativ 23% din populație.

Poveste

Cronologia bilingvismului în Canada

Tensiunea [peste Întrebarea școlilor din New Brunswick din 1871] a atins apogeul în timpul revoltelor din ianuarie 1875 din Caraquet, în care două persoane au fost împușcate și ucise . Se vor aduce modificări legii pentru a îmbunătăți situația catolicilor.După o serie de proteste, guvernul Ontario a abolit Regulamentul 17 din 1912 și a adoptat o politică de educație bilingvă. Se creează Biroul comisarului pentru limbi oficiale, a cărui misiune este „de a lua toate măsurile pentru a asigura realizarea celor trei obiective principale ale Legii privind limbile oficiale”.Legea privind protecția consumatorilor este creată în Quebec. Se asigură că limba franceză este folosită în special în ghidurile de utilizare, garanții, software de calculator, jocuri și produse de toate tipurile, precum și în serviciile financiare.În cazul Paquette, Curtea Supremă a Canadei a decis că Alberta și Saskatchewan sunt supuse Legii Teritoriilor de Nord-Vest, care a fost în vigoare în ambele provincii de la crearea lor în 1905. Cu toate acestea, guvernele provinciale din cele două legislaturi au puterea de a abroga prevederile acestei legi. În conformitate cu puterile lor legislative, Alberta a adoptat Language Act, în timp ce Saskatchewan a adoptat Actul privind utilizarea limbii franceze și engleze în Saskatchewan (sau Language Act , legi lingvistice ). Prin aceste legi, a afirmat unilingvismul lor în limba engleză prin abrogarea dispozițiilor Legii Teritoriilor de Nord-Vest care recunoaște limba franceză ca limbă de utilizare în treburile publice, în fața tuturor instanțelor și a Adunării Legislative și care impunea redactarea și publicarea legilor în ambele limbi. .Yukon trece un francez drept servicii lingvistice face franceză o limbă oficială a teritoriului , alături de limba engleză.Crearea programului de provocări judiciare din Canada. Guvernul din Columbia Britanică a refuzat să permită francofonilor să-și exercite dreptul de a-și gestiona școlile conferite de Carta canadiană a drepturilor și libertăților, forțând astfel părinții francofoni să meargă în instanță pentru a câștiga cazul lor în 1996..După o hotărâre favorabilă împotriva Fédération des parents francophones de Terre-Neuve și du Labrador într-o a doua acțiune în instanță, Guvernul Newfoundland își recunoaște obligațiile în materie de educație în conformitate cu Carta canadiană a drepturilor și libertăților .Memorandum de înțelegere între patrimoniul canadian și secretariatul Consiliului Trezoreriei pentru a răspunde departamentelor cu privire la comunitățile minoritare de limbă oficială.O modificare a Legii constituționale din 1867 a fost aprobată de Camera Comunelor din Canada. Se adaugă secțiunea 93A . permițând astfel Quebecului să-și confesionalizeze consiliile școlare. Guvernul Quebecului devine astfel liber în toate punctele de învățământ și, în același timp, își restructurează rețeaua de consilii școlare pe bază lingvistică.Un consiliu școlar în limba franceză a fost creat în Newfoundland când Legea privind școlile a intrat în vigoare pentru a aduce guvernul în conformitate cu obligațiile constituționale ale provinciei în domeniul educației.În cazul Beaulac, Curtea Supremă a declarat că acuzatul în cadrul procedurilor penale are posibilitatea de a alege limba în care dorește să fie judecat, indiferent de capacitatea sa de a vorbi una sau alta dintre limbi sau de inconvenientul cauza în instanță.

Guvernul din New Brunswick se confruntă cu noi proceduri judiciare pentru nerespectarea drepturilor lingvistice ale francofonilor. Liderii acadieni cred că reforma învățământului postliceal din New Brunswick subminează integritatea lingvistică a Universității de Moncton, precum și dispozițiile constituționale referitoare la educația din New Brunswick.

Influența apartheidului asupra principiului personalității în bilingvismul canadian

Raportul Comisiei Regale pentru Bilingvism și Biculturalism , Cartea I, Capitolul I, Paragrafele 237 și 238 spune:

„Republica Africa de Sud nu aplică sub nici o formă populației sale albe principiul teritorialității. Mai degrabă, a adoptat, în conformitate cu garanția constituțională, principiul personalității: fiecare cetățean își folosește propria limbă în relațiile sale cu autoritățile oficiale. La școală, fiecare copil primește instrucțiuni în limba sa; dacă sunt prea puțini elevi pentru a forma o clasă, el va avea un profesor bilingv de la care poate primi explicații în propria sa limbă.

„Principiul personalității a fost necesar în Africa de Sud, deoarece cele două comunități s-au împletit în întreaga țară și au avut aproape aceeași importanță; în plus, a fost aplicabilă datorită nivelului ridicat de bilingvism în interiorul și în afara serviciului public. Aceasta este o situație în care nu avem echivalent în altă parte și care a inspirat o concepție originală a sistemului de egalitate lingvistică. "

Evoluția bilingvismului individual

Potrivit Statisticii Canada, „Între 2006 și 2011, numărul persoanelor care au raportat că pot purta o conversație în cele două limbi oficiale din Canada a crescut cu aproape 350.000 de persoane, ajungând la 5,8 milioane. Rata bilingvismului a scăzut de la 17,4% în 2006 la 17,5% în 2011. ”

Aspect juridic

Dreptul de a utiliza ambele limbi oficiale variază considerabil în legislativele și instanțele de judecată din Canada în cadrul diferitelor guverne (federale, provinciale și teritoriale). Drepturile din legislația federală sunt constante în toată Canada, dar provinciile și teritoriile au propriile lor politici lingvistice. Trei provincii ( Manitoba , New Brunswick și Quebec ) au garanții constituționale pentru bilingvism și drepturi lingvistice. Alte trei ( Alberta , Ontario și Saskatchewan ) au prevederi legale referitoare la bilingvism în sistemul juridic, la fel ca fiecare dintre cele trei teritorii ( Teritoriile de Nord-Vest , Nunavut și Yukon ). În cele din urmă, patru provincii ( Columbia Britanică , Newfoundland și Labrador , Nova Scoția și Insula Prințului Edward ) sunt în întregime unilingve în limba engleză.

Jurisdicție Limbile oficiale) Dreptul de a folosi franceza și engleza în parlament Legi scrise în franceză și engleză Dreptul de a folosi franceza și engleza în instanță
la nivel federal Canada Engleză , franceză  da  da  da
Alberta Engleză  da  Nu doar engleza  Da, dar numai oral, nu în scris
British Columbia Nu ( de facto limba engleză )  Nu doar engleza  Nu doar engleza  Nu doar engleza
Insula Prințul Eduard Engleză  Nu doar engleza  Nu doar engleza  Nu doar engleza
Manitoba Engleză  da  da  da
New Brunswick Engleză , franceză  da  da  da
Noua Scoție Engleză  Nu doar engleza  Nu doar engleza  Nu doar engleza
Ontario Engleză  da  da  da
Quebec limba franceza  da  da  da
Saskatchewan Engleză  da  Da, dar legile sunt permise numai în limba engleză  da
Newfoundland și Labrador Nu ( de facto limba engleză )  Nu doar engleza  Nu doar engleza  Nu doar engleza
Teritoriile de nord-vest Engleză , franceză și 9 limbi indigene  da  da  da
Nunavut Engleză , franceză , limbi inuit  da  da  da
Yukon Engleză , franceză  da  da  da

Provocări educaționale, lingvistice, economice și alte provocări ale bilingvismului oficial

Rata de succes a predării a doua limbă

În Vorbești engleză? Beneficiile bilingvismului în Canada , publicat de Consiliul canadian pentru învățare, pagina 6 spune:

„Chiar dacă majoritatea copiilor urmează cursuri de limbă franceză sau engleză ca a doua limbă la școală, asta nu înseamnă că ating un grad de bilingvism funcțional. De exemplu, Comisia New Brunswick pentru limba franceză ca a doua limbă a raportat recent că mai puțin de 1% dintre studenții înscriși la un program de bază francez în 1994 au atins obiectivul provincial minim în 2007. În plus, mai puțin de 10% dintre studenții înscriși într-un Programul de imersiune franceză în 1995 a atins obiectivul provincial în 2007. ”

Numărul fișierului SAI MB5-04716 relevă un exemplu al consecințelor administrative ale acestei rate scăzute de succes în serviciul public.

Liderii partidelor federale stăpânesc uneori ambele limbi oficiale.

Provocări lingvistice ale limbii engleză și franceză

Raportul Comisiei Regale pentru Bilingvism și Biculturalism , Cartea I, Introducere generală, paragraful 29, menționează că este dificil să se solicite cetățenilor să vorbească două limbi, dacă sunt unilingve:

„O țară bilingvă nu este o țară în care toți locuitorii trebuie să vorbească în mod necesar două limbi; este o țară ale cărei instituții principale, atât publice, cât și private, trebuie să își furnizeze serviciile în ambele limbi, cetățenilor care ar putea foarte bine, în marea lor majoritate, să fie unilingvi. ".

Pagina 40 din Îmbunătățirea predării limbii engleze ca a doua limbă la nivel elementar: un echilibru , publicat de Consiliul de învățământ superior din Quebec în august 2014, afirmă:

„Dificultatea recrutării cadrelor didactice care aderă la pedagogia recomandată de program este amplificată în anumite regiuni de lipsa cadrelor didactice calificate în limba a doua. Autorii se întreabă, de asemenea, dacă toți cei care predau în programe intensive primesc pregătirea adecvată. În proiectele-pilot evaluate, profesorii care participaseră la programul intensiv de franceză ca limbă a doua au aderat la modelul propus, au beneficiat de formare specifică și au beneficiat de sprijin pedagogic specific (Germain și Netten, 2009). "

La pagina 36 din raportul Comitetului permanent pentru limbile oficiale ale Camerei Comunelor din Canada, intitulat Programe de predare a limbii a doua franceze în Canada: Raport de stare, și publicat de Camera Comunelor din Canada în 2014, citim urmând din 2012 de către Consiliul școlar al districtului Peel:

„Comitetul a constatat că, în timp ce directorii se luptă să angajeze profesori calificați pentru a preda într-un program de imersiune franceză, calificările singure nu sunt suficiente pentru a asigura calitatea programului.

Comitetul de examinare a auzit în mod repetat de la diferiți actori că unii profesori, chiar dacă au calificările necesare pe hârtie, nu vorbesc franceza fluent. În plus, comitetul a auzit că profesorii calificați care stăpânesc bine limba franceză uneori decid să abandoneze programul de scufundare în franceză și să predea în programul de engleză. El a auzit că, deși este foarte dificil pentru directori să găsească profesori care să predea în cadrul programului de scufundare franceză în baza unui contract nedeterminat, este și mai dificil pentru profesori să facă acest lucru. Sarcini ocazionale pe termen lung. "

Probleme de traducere în Guvernul Canadei

Jean Delisle spune în Cincizeci de ani de interpretare parlamentară: „Interpretarea este un bun barometru al activității guvernamentale. În anii 1960, un deceniu pe care interpretul Ronald Després îl considera „epoca de aur a interpretării simultane”, săptămânile de 80 de ore nu erau neobișnuite. Marguerite Ouimet a mărturisit că a petrecut mai mult timp în cabină decât acasă, la fel ca mulți dintre colegii ei din altă parte. Începând cu mijlocul anilor '70, tehnicianul Jean-Pierre Dulude, a cărui competență excepțională a fost unanimă în comunitate, a supravegheat instalarea a șaizeci de cabine de interpretare pe Parlamentul Parlamentului, în departamentele și clădirile federale din întreaga țară. El s-a asigurat scrupulos că aceste cabine îndeplinesc pe deplin cerințele standardelor naționale. "

Același articol continuă:

„Fără interpreți, Casa nu poate sta. Mai mult, sa întâmplat ca lucrarea să fie amânată din cauza dificultăților tehnice. "

Un raport al Grupului de lucru consultativ pentru serviciile de traducere parlamentară al Comitetului permanent pentru economie internă, bugete și administrație a dezvăluit pe 15 martie 2018:

„Mulți respondenți au subliniat că inconsecvențele și controlul calității sunt principalele probleme cu serviciile de traducere. Calitatea serviciului variază foarte mult de la traducător la traducător, iar traducerile conțin adesea erori chiar și atunci când este solicitată o a doua revizuire. Unii respondenți au indicat că versiunile în engleză și franceză ale rapoartelor comitetului nu exprimă adesea același lucru și că, în unele cazuri, traducerea este pur și simplu incorectă. Revizuirea documentelor pentru a se asigura că traducerea este exactă consumă mult timp din partea senatorilor și a personalului. Alți respondenți au spus că textele lungi traduse de mai multe persoane sunt adesea inconsistente și greu de citit, deoarece același stil nu a fost menținut. Recomandările făcute se referă la necesitatea de a angaja traducători specializați pentru a facilita traducerea rapoartelor comitetului pe probleme tehnice, necesitatea de a revizui în mod adecvat traducerile înainte de a le livra și necesitatea de a pune în aplicare un mecanism de feedback pentru a consilia Biroul de traduceri atunci când sunt erori detectat.

„Au fost ridicate și probleme cu privire la calitatea interpretării. Senatorii spun că au auzit traduceri literale care nu transmit adevăratul sens al celor spuse. Alți respondenți au indicat că expresiile regionale nu au fost bine redate. Mai mulți respondenți au întrebat dacă ar fi posibil ca aceiași interpreți să acopere lucrările Senatului și ale comisiilor specifice pentru a asigura continuitatea. S-a vorbit și despre necesitatea modernizării echipamentului tehnologic al Senatului, deoarece dispozitivele din unele săli ale comitetului nu funcționează corect. Grefierii comitetului au subliniat că ar putea exista eficiență dacă ar avea un mod mai modern de a trimite documente către interpreți. "

Potrivit unui raport SRC din 17 februarie 2017 intitulat „Probleme de auz în rândul interpreților federali:

„Radio-Canada a aflat că un sfert dintre interpreții de la Biroul de Traduceri au întâmpinat probleme de sănătate care pot merge până la pierderea auzului. Dispozitivele de interpretare utilizate în Parlament și în departamentele federale au un control slab al sunetului, provocând șocuri acustice și tinitus. "

Costurile monetare ale bilingvismului oficial

Conform raportului Politici lingvistice oficiale ale provinciilor canadiene: costuri și beneficii în 2006 , publicat de Institutul Fraser în 2012, guvernele federale, provinciale și municipale au cheltuit aproximativ 2,4 miliarde de dolari canadieni în 2006 pentru a îndeplini cerințele. Carta drepturilor și libertăților față de minoritățile lingvistice oficiale engleze din Quebec și franceză în celelalte provincii.

Inegalități sociale și bilingvism

În Vorbești engleză? Beneficiile bilingvismului în Canada , publicat de Consiliul canadian pentru învățare, pagina 4 spune:

„Avantajul bilingvismului pare să se extindă și la venitul personal. Conform recensământului din 2001, venitul mediu al persoanelor care vorbeau ambele limbi oficiale (24 974  dolari ) a fost cu aproape 10% mai mare decât cel al anglofonilor unilingvi (22 987  dolari ) și cu 40% mai mare decât cel al francofonilor unilingvi (17 659  dolari ). Diferențe similare au fost observate și în ceea ce privește, printre altele, nivelul de educație și experiența de muncă. "

Prevederile lingvistice ale Cartei canadiene a drepturilor și libertăților , Legea privind limbile oficiale , Legea privind ambalarea și etichetarea consumatorilor, Legea privind imigrația și protecția refugiaților și alte legi impun o cerere mai mare pentru anglofoni și francofoni decât ar fi necesară o piață lingvistică mai liberă. . Acest lucru, combinat cu engleza și franceza fiind mai greu de învățat decât unele limbi datorită particularităților lor ortografice (în special pentru surzi, dislexice și surd-dislexice), gramaticale și lexicale, accentuează diferența de bogăție dintre comunități. Surzi oficiali și neoficiali, limbile native și alte limbi prin limitarea ofertei pieței și blocarea accesului la locuri de muncă în Guvernul Canadei și în orice industrie reglementată federal, de la industriile de ambalare și etichetare până la „numiri la Curtea Supremă a Canadei pentru comunitățile lingvistice neoficiale. Perry Bellegarde și Romeo Saganash au abordat această preocupare cu privire la popoarele indigene. Legea privind echitatea în muncă încearcă să abordeze acest simptom.

Într-un articol al lui Hélène Buzzetti în Le Devoir din 9 noiembrie 2017, Romeo Saganash spune: „Bilingvismul în concepția serviciului public exclude faptul că vorbești engleză și mohawk. Nu este considerat bilingvism. Aceasta este problema mea. Este doar engleză și franceză. Dacă funcționarul public de la Ministerul Transporturilor vorbește engleză și cree și puțini inu […], de ce este exclus din această posibilitate de a avea un salariu mai mare atunci când persoana care vorbește engleză și franceză are un salariu mai mare decât alții? "

Percepția bilingvismului oficial ca o politică exclusiv bi-etnocentrică

Mandatul Comisiei Regale pentru Bilingvism și Multiculturalism era „să investigheze și să raporteze starea actuală a bilingvismului și biculturalismului și să recomande măsurile care trebuie luate pentru ca Confederația canadiană să se dezvolte conform principiului egalității între cele două popoare cine a fondat-o, luând în considerare contribuția altor grupuri etnice la îmbogățirea culturală a Canadei, precum și măsurile care trebuie luate pentru a proteja această contribuție. "

Același raport clarifică statutul popoarelor indigene din Canada în raport cu „cele două popoare fondatoare” în Cartea I, Introducere generală, paragraful 21: „Să subliniem acum că Comisia nu va studia problema indienilor și a eschimoșilor. De fapt, mandatul său nu conține nicio referire la populațiile indigene din Canada. Deși menționează două popoare fondatoare, adică canadienii de origine britanică și franceză care au fondat Confederația și alte grupuri etnice, nu menționează nici eschimoșii, nici indienii. Acestea nu sunt acoperite de partea mandatului care privește popoarele fondatoare. Prin urmare, ar fi trebuit să fie incluși în celelalte grupuri etnice. Cu toate acestea, este evident că expresia „alte grupuri etnice” desemnează bărbații de diferite origini care au ajuns în Canada în timpul sau după înființarea actualului stat canadian și că nu se alătură primilor ocupanți ai țării noastre. "

Capitolul I, paragraful 19 spune:

„Cu toate acestea, așa cum am subliniat deja, există într-adevăr o cultură britanică și o cultură franceză. Desigur, nu vedem diferențe între ele la fel de mari ca și când le-am fi comparat cu una dintre numeroasele civilizații din Asia sau Africa. În Canada, anglofonii și francofonii au mai mult sau mai puțin aceleași obiceiuri, când vine vorba de îmbrăcăminte, case și unelte. Sunt foarte asemănători în comportamentul lor în societate; cele două grupuri profesează religii comune și participă la același patrimoniu al cunoașterii. De asemenea, împărtășesc, în diferite grade, modul de viață nord-american. În contrast, culturile engleză și franceză se disting printr-o serie de aspecte importante, inclusiv moduri de viață și gândire. Cartea a II-a, capitolul VE1, paragraful 325 afirmă că politica guvernului cu privire la popoarele indigene a fost „integrarea cât mai deplină a acestor studenți în sistemele provinciale existente”. "

Ghislain Picard, printre alții, consideră noțiunea „două popoare fondatoare” ca un discurs „depășit”.

Reacționând la alegerea lui Mary Simon ca următor guvernator general bilingv în limba engleză și inuktitut în iulie 2021, Stéphanie Chouinard, politolog la Colegiul Militar Regal din Canada, spune că guvernul Trudeau a pus organizațiile și comunitățile francofone într-o „situație imposibilă ":

„În prezent, în Canada, evident că nimeni nu vrea să fie împotriva reconcilierii. Comunitățile francofone ca minoritate înțeleg probabil mai mult decât majoritatea din Canada importanța unei mai mari recunoașteri a comunităților și limbilor aborigene din țară ", subliniază ea. „Dar asta nu înseamnă că luptele câștigate cu greu, cum ar fi recunoașterea necesității de a avea oficiali guvernamentali canadieni„ bilingvi ”, dispar doar peste noapte. "

Organizații care promovează mai multe drepturi pentru vorbitorii unei limbi oficiale

Organizații care promovează mai multe drepturi pentru vorbitorii de limbi neoficiale

Utilizarea neoficială a unei limbi auxiliare internaționale între canadieni englezi și francezi

Această secțiune poate conține lucrări nepublicate sau declarații neverificate  (august 2019) . Puteți ajuta adăugând referințe sau eliminând conținut nepublicat.

Canadienii englezi și francezi din nord-vestul Pacificului au folosit ocazional chinook (cunoscut și sub numele de Chinuk Wawa) pentru a interacționa nu numai cu indigenii, ci între ei până cel puțin 1900, după care gripa din 1918 , primul război mondial și școlile rezidențiale native . Unii canadieni englezi și francezi au apelat la Esperanto încă din cel puțin 1901 în Quebec, când AP Beauchemin a fondat grupul Esperanto La Lumo (publicat în 1902-1904 și citit de 1.710 cititori).

Esperanto și Chinook (probabil alimentat parțial de rata scăzută de succes în predarea limbilor a doua oficiale în școlile publice din Canada, credința tot mai mare în necesitatea reconcilierii cu surdii neoficiali, comunitățile indigene și colab., Ușurința comparativă de a învăța aceste limbi străine și declinul relativ al englezei într-o economie globală din ce în ce mai internațională) au cunoscut o renaștere încă din anii 2000, rezultând în publicarea unei cărți auto-publicate. Învățarea pentru chinuk în Esperanto în 2018.

Oamenii folosesc aplicația mobilă Amikumu pentru a face rețea în esperanto din 22 aprilie 2017 și în alte limbi de la LangFest din Montreal pe 25 august 2017. De atunci, s-a răspândit în 130 de țări vorbind 525 de limbi.

Referințe

  1. Un nou vârf pentru bilingvismul francez-englez
  2. „Actul privind limbile oficiale din 1969” în The Canadian Encyclopedia , Historica Canada , 1985–. (consultat12 august 2019) .
  3. „  Legile constituționale din 1867 până în 1982  ” , la laws-lois.justice.gc.ca (accesat la 27 septembrie 2015 )
  4. „  Actul din Quebec din 1774 și timida dualitate lingvistică | Planificarea lingvistică în Canada (SALIC) - site-ul Institutului pentru limbi oficiale și bilingvism (ILOB)  ” , pe salic.uottawa.ca (accesat la 28 februarie 2017 )
  5. „The Constitutional Act (1791)” în The Canadian Encyclopedia , Historica Canada , 1985–. (consultat12 august 2019) .
  6. „Rebeliunea Patriotilor” în The Canadian Encyclopedia , Historica Canada , 1985–. (consultat12 august 2019) .
  7. „Întrebarea școlilor din New Brunswick” în The Canadian Encyclopedia , Historica Canada , 1985–. (consultat12 august 2019) .
  8. „Întrebarea școlilor din nord-vest” în The Canadian Encyclopedia , Historica Canada , 1985–. (consultat12 august 2019) .
  9. „Întrebarea școlilor din Manitoba” în The Canadian Encyclopedia , Historica Canada , 1985–. (consultat12 august 2019) .
  10. https://crccf.uottawa.ca/passeport/III/D/IIID.html
  11. Întrebarea școlilor din Ontario .
  12. „Pierre Elliott Trudeau” în The Canadian Encyclopedia , Historica Canada , 1985–. (consultat12 august 2019) .
  13. Carta drepturilor și libertăților omului, secțiunea 10 .
  14. „Constitution Act, 1982” în The Canadian Encyclopedia , Historica Canada , 1985–. (consultat12 august 2019) .
  15. Columbia Britanică (Canada) .
  16. http://www.languesofficielle.nb.ca/salle-de-presse/communique-de-presse/les-obligations-linguistiques-des-services-de-police-explanes
  17. Raportul Comisiei Regale pentru Bilingvism și Biculturalism, Limbi Oficiale , p.  84.
  18. https://www12.statcan.gc.ca/census-recensus/2011/as-sa/98-314-x/98-314-x2011001-eng.cfm#a3
  19. Web Experience Toolkit , „  Limbi oficiale în provincii și teritorii  ” , la www.clo-ocol.gc.ca ,23 martie 2014
  20. Legea constituțională , 1867 , s 133.
  21. Carta canadiană a drepturilor și libertăților , art. 16 (1), 17 (1).
  22. Legea cu privire la limbile oficiale , RSC 1985, c 31 (al patrulea sup), s. 4.
  23. Carta canadiană a drepturilor și libertăților , s. 18 (1).
  24. Legea privind limbile oficiale (Canada), partea II.
  25. Carta canadiană a drepturilor și libertăților , s. 19 (1).
  26. Legea privind limbile oficiale , (Canada), partea III.
  27. „  Captcha  ” , pe canlii.org
  28. Languages ​​Act (Alberta), s 3. Singura excepție este însuși Language Act , care este bilingvă.
  29. Languages ​​Act (Alberta), s. 4.
  30. De facto ; nu există nicio dispoziție legislativă care să se ocupe de această problemă.
  31. Regulile civile ale Curții Supreme , Reg. BC 168/2009, rr. 1‑1, 1‑3, 22‑3 (2), (3); Consiliul școlar francofon din British Columbia v. Columbia Britanică , 2013 SCC 42, [2013] 2 SCR 774.
  32. Singura excepție este Legea privind serviciile în limba franceză , RSPEI 1988, c F-15.2. , care este bilingv
  33. Manitoba Act, 1870 , s 23.
  34. Carta canadiană a drepturilor și libertăților , art. 16 (2), 17 (2).
  35. Legea privind limbile oficiale , LN-B. 2002 , c. O-0,5, ss 6, 7, 8.
  36. Carta canadiană a drepturilor și libertăților , s 18 (2).
  37. Legea cu privire la limbile oficiale (New Brunswick), ss 9-13.
  38. Carta canadiană a drepturilor și libertăților , s 19 (2).
  39. Legea privind limbile oficiale (New Brunswick), art. 16-21.
  40. Singura excepție este Legea privind serviciile de limbă franceză (Nova Scotia), SNS 2004, c. 26, care este bilingv
  41. Legea serviciilor de limbă(Ontario) , RSO 1990, c. F.32, art. 3 (1).
  42. Legea serviciilor de limbă (Ontario) (Ontario), art. 3 (2), 4.
  43. Legea Curților de Justiție , RSO 1990, c C.43 , ss 125, 126.
  44. Carta limbii franceze , CQLR, c C-11, s 7.
  45. „  Captcha  ” , pe canlii.org
  46. The Language Act (Saskatchewan), s. 4.
  47. The Language Act (Saskatchewan), s. 11.
  48. Legea privind limbile oficiale , RSNWT 1988, c O-1, s 6.
  49. Legea privind limbile oficiale (Teritoriile de Nord-Vest), art. 7.
  50. Legea cu privire la limbile oficiale (Teritoriile de Nord-Vest), art. 9.
  51. „  Captcha  ” , pe canlii.org
  52. Legea privind limbile oficiale (Nunavut), art. 5.
  53. Legea privind limbile oficiale (Nunavut), art. 8.
  54. Language Act , RSY 2002, c 133, s 3.
  55. Legea privind limbile (Yukon), s. 4.
  56. Legea privind limbile (Yukon), s. 5.
  57. http://www.bdaa.ca/biblio/recherche/cca/bilingualism_fr/bilingualism_fr.pdf
  58. „  Număr dosar MB5-04716 / La Nation française du Canada (NAFRAC)  ” , pe La nation française (accesat la 28 septembrie 2020 ) .
  59. „  Dificultățile bilingvismului în Canada - franceză și engleză vorbite de liderii săi  ” [video] , pe YouTube (accesat la 28 septembrie 2020 ) .
  60. Raportul Comisiei Regale pentru Bilingvism și Biculturalism Limbi oficiale , p.  XVIII .
  61. https://www.cse.gouv.qc.ca/fichiers/documents/publications/Avis/50-0485.pdf
  62. http://publications.gc.ca/collections/collection_2014/parl/xc60-1/XC60-1-1-412-1-eng.pdf
  63. http://www.revparl.ca/32/2/32n2_09f_Delisle.pdf
  64. Estelle Côté-Sroka, „  Cu privire la problemele auditive în rândul interpreților federali  ” , pe canada.ca , Radio-Canada ,17 februarie 2019(accesat la 28 septembrie 2020 ) .
  65. https://www.fraserinstitute.org/sites/default/files/official-language-policies-of-canadian-provinces-rev.pdf
  66. http://laws-lois.justice.gc.ca/eng/lois/C-38/
  67. http://laws.justice.gc.ca/eng/lois/i-2.5/
  68. „  Bilingvismul la Curtea Supremă: Colonialismul este în altă parte  ” , pe Le Devoir (accesat la 28 septembrie 2020 ) .
  69. https://www.canada.ca/fr/emploi-developpement-social/programmes/equite-emploi.html
  70. „  Romeo Saganash combate bilingvismul canadian  ” , pe Le Devoir (accesat la 28 septembrie 2020 ) .
  71. http://bilan.usherbrooke.ca/bilan/pages/evenements/1597.html
  72. Raportul Comisiei Regale pentru Bilingvism și Biculturalism, Limbi Oficiale
  73. Raportul Comisiei Regale pentru Bilingvism și Biculturalism, Educație , p.  128.
  74. „  „ Două popoare fondatoare din Canada ”: un discurs„ învechit ”, conform lui Ghislain Picard  ”, HuffPost Quebec ,20 noiembrie 2018( citiți online , consultat la 4 decembrie 2018 )
  75. https://ici.radio-canada.ca/nouvelle/1808564/plaintes-francais-gouverneure-generale-mary-simon-commissariat-langues-officielle
  76. (în) „  Acasă  ” pe CPF Home (accesat la 28 septembrie 2020 ) .
  77. „  Acasă / Federația Comunităților Francofone și Acadiene din Canada  ” , despre Federația Comunităților Francofone și Acadiene din Canada (accesat la 28 septembrie 2020 ) .
  78. https://www.imperatif-francais.org/
  79. „  Association des Sourds du Canada  ” , despre Canadian Association of the Surd - Association des Sourds du Canada (accesat la 28 septembrie 2020 ) .
  80. „  Acasă / Adunarea primelor națiuni  ” , despre Adunarea primelor națiuni (accesat la 28 septembrie 2020 ) .
  81. „  Fr - Asociația Națională a Centrelor de Prietenie (NAFC)  ” , la nafc.ca (accesat la 28 septembrie 2020 ) .
  82. https://www.esperanto.ca/ro
  83. „  Acasă / La nation française du Canada (NAFRAC)  ” , pe La nation française (accesat la 28 septembrie 2020 ) .
  84. „  Drapeau franco-Esperantiste / La Nation française du Canada (NAFRAC)  ” , pe La nation française (accesat la 28 septembrie 2020 ) .
  85. (în) „  The Chinuka Interlingvo Per Esperanto, an Ebook by Sequoia Edwards  ' [book] on Smashwords (accesat la 28 septembrie 2020 ) .
  86. (eo) „  Trovi lingvemulojn apude.  » , Pe Amikumu (accesat la 28 septembrie 2020 ) .

Vezi și tu

Bibliografie

Articole similare

linkuri externe