Yolande de Lusignan

Yolande de Lusignan Fișier: Sc YolLus2.png Titluri de nobilime
Doamna de Lusignan
Contesa din martie
Contesa de Angoulême
Doamna de Fougères
Doamna de Porhoët
Biografie
Naștere 24 martie 1257
Moarte Av. 12 octombrie 1314
Înmormântare Biserica Pons
Familie Casa din Lusignan
Tată Hugues XII din Lusignan
Mamă Jeanne de Fougeres
Fratii Hugues XIII le Brun
Necunoscut
Jeanne de la Marche
Marie de la Marche
Isabelle de la Marche
Guy I of Lusignan
Comun Helie I Rudel
Robert II de Matha
Copii Renaud IV de Pons
Germasie de Pons
Yolande de Pons
a plesnit Argent și Azure

Yolande de Lusignan sau Yolande de la Marche (24 martie 1257-av. 12 octombrie 1314), este o poitevină nobilă, contesă de Marche , de Angoulême , doamnă de Fougères , de Porhoët și de Lusignan (1308-1314). Ea moștenește domnia lui Pallet de la unchiul său patern, Guy de Lusignan (1243-1310 / 11), domnul Couhé și Peyrat .

Conform unei practici răspândite la acea vreme, ea a primit prenumele bunicii sale paterne, Yolande de Bretagne ( 1218 - 1272 ).

Biografie

Familie

Yolande de Lusignan este fiica cea mare a lui Hugues XII de Lusignan (av. 1241-1270), domn de Lusignan , conte de Marche  și Angoulême , și de Jeanne de Fougères (av. 1242-ap. 1273), doamna de Fougères și Porhoët . Tatăl său a murit de ciumă în 1270, în timpul unei cruciade alături de regele Ludovic al IX-lea al Franței .

Are doi frați și trei surori: Hugues XIII le Brun , care îi succede tatălui contelui de Marche și Angoulême, Guy , Jeanne , Marie contesă de Sancerre și călugăriță Isabelle la abația regală din Fontevraud .

La sfârșitul anului 1308, ea i-a succedat fratelui său Guy I primul Lusignan  în Lusignan , județele Marche și Angouleme . Yolande moștenește  și Fougères și Porhoët, care provin de la mama ei, Jeanne , care a murit după 1273.

Testament, moarte, înmormântare și moștenire

Își întocmește testamentul 1 st decembrie 1289și alocă o renta celor trei copii ai săi și îi desemnează pe unchiul său Guy de la Marche și pe străbunicul său, fratele Guy de la Marche, executanți ai testamentului. A testat din nou la 12 august 1314: stabilirea nepotului ei Hélie II Rudel ca moștenitor universal și lăsând moștenire celui de-al doilea nepot al său, Robert al III-lea de Matha, castelul și châtellenie du Pallet. De asemenea, ea alege să fie îngropată în biserica din Pons. Ea adaugă acestui testament un codicil din 29 august 1314. Yolande a supraviețuit celor trei copii ai săi.

După moartea sa în 1314, moștenirea familiei a fost vândută de surorile sale, Jeanne și Isabelle, regelui Franței,  Philippe IV le Bel . Județele Marche și Angoulême sunt anexate domeniului regal. Județul Marche este dat în prerogativa de a  Carol al IV - Le Bel , fiul lui Philippe IV Le Bel .

Căsătoriile și descendenții

Helie I st Rudel

În 1267, Yolande s-a căsătorit cu Hélie I er Rudel (înainte de 1260-1290), Lord of Pons și Bergerac . Au trei copii:

Robert al II-lea de Matha

Yolande de Lusignan s-a recăsătorit la 19 iulie 1296 cu Robert al II-lea de Matha (av. 1255-ap. 1297), Lord of Mornac. Fără posteritate cunoscută.

Stema lui Yolande de Lusignan

Note și referințe

  1. E Chronico Savigniacensi (ed. Natalis de Wailly și Léopold Delisle ), t.  XXIII: Colecția de istorici din Galia și Franța , Scriptores , Paris,1894( citiți online ) , p.  586

    "Anno gratîae MCCLVII, in vigilia dominicae Annuntiationis nata is Yolent, filia primogenita Hugonis comitis Marchie et Engolisme, de uxore sua Johanna, filia unica Radulphi domini Filgeriarum. "

    24 martie 1257
  2. Cartulaire of the seigneury of Fougères, cunoscut sub numele de Cartulaire d'Alençon (ed. Jacques Aubergé), Rennes, Oberthur , col.  „Documente care servesc istoria Bretaniei”,1913, p.  128-133

    „Nobilem dominam Yolendim de Lesigniaco, comitessam Marchie, Engolisme dominamque Filgeriarum. "

    1313, 28 mai, Fougères, prioratul Sfintei Treimi: Yolande de Lusignan, contesa de Marche și Angoulême, doamna de Fougères, era în conflict cu priorul Sfintei Treimi de Fougères, pe tema dreptului de înalt și justiție redusă pe teritoriul prioratului, cuptoarelor și fabricilor și drepturi de utilizare în pădurea Fougères. În fața tribunalului industrial, Yolande acceptă că, dacă o persoană este arestată pentru o infracțiune comisă în orașul Marchix sau în orice alt teritoriu al prioratului, priorul sau atribuit acestuia va avea cunoștință deplină a cauzei, dar dacă o persoană este condamnată la moartea, va fi restituită lui Yolande sau alocatului său Fougères, iar proprietatea sa situată pe teritoriul prioratului va reveni asupra acestuia din urmă. Bărbații satului Marchix vor trebui să meargă la cuptor și la moara Yolande, cu excepția celor din priorat unde pot merge și ei. Oamenii din prioratul Vinei vor trebui să meargă la moara din Groley și pe cei din celelalte priorități din morile doamnei care li se va potrivi. Yolande acordă, de asemenea, priorului drepturile de utilizare în pădurea Fougères.
  3. Guillaume GUIART (ed. Natalis de Wailly și Léopold Delisle ), Ramura limbajelor royaus , t.  XXII: Colecție de istorici din Galia și Franța , Scriptores , Paris,1860( citiți online ) , p.  2061270, 26 august (c.), Cartagina.
  4. Original , parch., Lățime. 280 mm x înălțime. 380 mm, sigilat cu nouă sigilii, în ceară roșie, pe o coadă simplă de pergament, Paris, AN, J // 374, nr. 8/1.1309, 22 martie, Saint-Germain-des-Prés: Yolande de la Marche, doamna lui Pons, încheie un tratat cu Hugues de la Celle-Dunoise, reprezentant al regelui Franței [Philippe IV le Bel], prin care ea renunță la rege castelele și châtellenies-urile din Cognac și Merpins din cauza donației care i-a fost făcută de fratele său, Hugues [XIII] le Brun în schimbul uzucapiunii județelor Marche și Angoulême și a ținuturilor Lusignan, cu cu excepția vânzării pădurilor antice și nu va primi niciun tribut. La moartea sa, județele și ținuturile vor reveni la domeniul regal, fără toate drepturile de moștenire, cu excepția feudului vicontețal din La Rochefoucauld care aparține episcopului Angoulême, a casei Villars și a unei rente de 100 de lire pe care ea o poate face. ce vrea ea, sub rezerva confirmării regale și a omagiului cuvenit regelui. Va trebui să-i ofere lui Aymar [III] din Archiac tot ceea ce fratele său Guy, contele de Marche, a avut în castel și castelania Archiac și el va aduce un omagiu regelui. Regele va pune stăpâni în cetățile județelor și Lusignan, dar lui Yolande îi vor jura să asculte regele. Este posibil să aibă prepostiți, executori judecătorești, primitori și sergenți. De asemenea, va primi toate mobilierele fratelui ei Guy și veniturile din terenul sechestrat de la moartea sa, cu excepția cheltuielilor făcute pentru înmormântarea sa. Dominația lui Fougères este, de asemenea, atribuită lui Yolande și va reveni asupra regelui dacă niciunul dintre moștenitorii căsătoriei sale cu Hélie [Ier] Rudel de Pons nu are descendenți, cu excepția a 1000 de lire de anuitate pe care le poate face după cum dorește. ea va dori. De asemenea, ea promite să vândă sau să înstrăineze domnia lui Fougères numai regelui. Ea renunță în favoarea lui la drepturile pe care le-ar putea avea asupra moștenirilor lui Guy de Lusignan, Lordul Couhé și al mătușii sale, Isabelle de Lusignan. În schimb, regele îl achită de toate amenzile, toate infracțiunile și toate răscumpărările care aveau greutate asupra fraților săi, cu excepția nemulțumirilor față de cei care ar fi comis infracțiunea de lese-majesté. De asemenea, îi acordă o rată de turnee de 6.800 de lire sterline.
  5. Straturi din tezaurul cartelor , din anul 1261 până în anul 1270 (ed. Élie Berger ), t.  IV, Paris, Plon ,1902( citiți online ) , partea 5519, p.  341-3441269, 20 mai, Touvre: Jeanne de Fougères, soția lui Hugues [XII] de Lusignan, contesa de Marche și Angoulême își face testamentul. Ea își stabilește fiul Hugues [XIII], moștenitor universal pentru tot ceea ce nu va fi menționat în testament. Ea le dă fiicelor sale, Yolande, Jeanne, Marie și Isabelle, o rată de 500 de lire sterline de atribuit din moștenirea ei. În timp ce este însărcinată, ea îi atribuie copilului, dacă acesta se naște și el trăiește, dacă este o fată, 500 de lire sterline, dacă este un băiat, că primește o moștenire conform obiceiului Bretaniei. La fel, dacă are și alți copii de sex masculin, ea cere ca fiul său cel mare să le furnizeze conform obiceiurilor și dacă va naște alte fiice, să primească o renta de 300 de lire sterline. Dacă fiul ei nu a avut descendenți, ea cere ca moștenirea lui să se ducă la frații săi și dacă niciunul dintre ei nu a avut un fiu, el ar trebui să meargă la fiica ei cea mai mare și apoi la fiicele ei mai mici. De asemenea, ea cere să verifice dacă acțiunile alocate fiicelor sale nu depășesc o treime din moștenire sau, dacă da, să le reducă, caz în care fiica ei cea mare ar avea o pensie de 500 de lire sterline, iar restul ar fi repartizate în mod echitabil. între celelalte fiice ale sale. Ea alege mănăstirea din Savigny ca loc de înmormântare. Ea cere ca toate datoriile sale să fie plătite tuturor creditorilor care le pot dovedi. A lăsat diverse sume la treizeci și șapte de membri ai casei sale și a făcut treizeci și nouă de legături către unități religioase, printre care a cerut să hrănească franciscanii din Angoulême timp de o săptămână din ziua morții ei și a fondat o zi de naștere în catedrală. Angoulême. Ea lasă 200 de lire sterline pentru Țara Sfântă și 20 de lire sterline pentru a plăti trei bărbați care vor face pelerinajul la Santiago de Compostela pentru copiii lor. Ea moștenește fiului ei Hugues inelele lui Fougères și Porhoët, cercul ei de aur pentru Yolande, cele două coroane pentru Jeanne și Isabelle și centura pentru Marie. A stabilit ca executori arhiepiscopii din Tours și Bordeaux, episcopii din Rennes și Angoulême, soțul ei, Hugues [XII], Raoul Teysson, Guillaume [IV] Paynel, domnul Hambye și Bréhal și Hélie de Mustelien.
  6. Fiul natural al lui Hugues X de Lusignan
  7. Chartrier de Pons (ed. Georges Musset ), vol.  II, t.  XXI, Paris - Saintes, col.  „Arhivele istorice ale Saintonge și Aunis”,1892( citiți online ) , partea XIV, p.  29-371289, 1 decembrie: Yolande de la Marche [fiica lui Hugues XII din Lusignan, soția lui Hélie Ier Rudel], doamna lui Pons și Montignac, își face testamentul. Ea cere ca toate datoriile să fie plătite integral. Ea alege abația din Valence ca loc de înmormântare, alături de părinții ei. Ea îi face pe copiii ei, Renaud [IV de Pons], Germasie și Yolande moștenitori, acordându-i primului o pensie de 60 de lire sterline, al doilea o pensie de 100 de lire sterline și tot restul fiului ei căruia îi atribuie și suma de 1000 de lire sterline în numerar. Ea cere ca zestrele fiicelor ei, dacă mor fără copii, să meargă la fiul ei. Dacă fiul ei ar muri fără descendenți, ea moștenește două treimi din pământul său către Germasie și restul treime lui Yolande. Ea moștenește lui Renaud inelul ei de aur setat cu un smarald, lui Germasie, marea ei coroană de aur și lui Yolande, capela ei de aur dăruită de Regina Angliei. Dacă Renaud moare fără copii, ea cere ca inelul să meargă la Germasie, iar dacă este la fel pentru ea, inelul și coroana trebuie să meargă la Yolande. Dacă Yolande moare fără copii, capela ei va trebui să se întoarcă la Germasie. Ea lasă o anuitate de 50 de sous abației din Valence pentru a sărbători ziua ei de naștere și anuități către alte nouă unități religioase pentru o sumă totală de 15 lire sterline care va fi luată de la cetatea ei din Segonzac, o sumă de 120 de lire sterline care trebuie distribuită între nouă membri. din mesnie, 100 de lire sterline de distribuit în orașul Angoulême și castelul Pons pentru a se căsători cu fetele sărace și pentru ceilalți săraci. Ea l-a făcut pe unchiul său, Guy de la Marche, Lordul lui Couhé, arhidiaconul Saintonge, păstrătorul mănăstirii franciscane din Pons, fratele Bernard de Bonulhac și stră-unchiul său, fratele Guy de la Marche, maestrul Pierre Girard, funcționar al Pons, maestrul Dohard Guillaume, protopopul Corme Royal și Geoffroy [V] de Pons, valet.
  8. André Du Chesne , Copie, original pierdut (nr. 780, fol. 267)

    „In nomine Patris, și Filii și Spiritus Sancti, amin. Ego Hyolendis de Leziniaco comitissa Marchie et Engolisme, dominaque Fulgeriarum, erga corpore, sed Dei grata sana mente, and in felici memoria constituta, cupiens quamdiu vivens in membris corporeis quies, humane conditionis inevitabile debitum prevenire, cum dicathilius quod nihum prevenire uncertius ore mortis. Id circo testamentum meum ultimum sive codicillum, seu meam ultimam voluntatem condo și facis, ac de bonis meis in modum qui sequitur, ordino și dispono. In primis volo et jubeo quod emende mee fiant plenarie, and debita et legata mea per manus executorum meorum inferius nominandorum integra persolvantur. Item volo et facio Heliam Rudelli dominum de Ponte and Bragerico universalem heredem meum, and if contingeret ipsum deccedere sine herede ex carne sua legitime procreato, Johannam sororem suam sibi substito. Item relinquo jure institutionis dictate Johanne, sorori dictate Helie Rudelli, centum libras renduales and in ipsis ipsam heredem instituto, și ipsam de dictis centum libris rendualibus contentam esse volo. Item relinquo și lego Roberto de Mastacio, nepoti meo, castrum meum și castellaniam de Palacio cum omnibus reditibus și exitibus, proventibus și cum omnibus aliis relevance quibuscumque. Item volo quod post mortem carissime amice mee dominates by Bellavilla, dictus Robertus habebat and percipiat omnes redditus quoscumque dicta avia mea habet and percipit in villa de Nantes and releventiis ejusdem, and volo quod de premissis sit contentus, si premissa valeant sexcentas libras renduales, autem , volo quod illud quod defecerit per heredem meum universalem in locis propinquioribus ipsi castra de Palacio usque ad summam sexcentas libras Turonensium rendualium assignentum eidem Roberto et ejus heredibus ex carne sua legitime procreatis in perpetuum. Și dacă dictus Robertus decederet sine liberis ex carne sua legitime procreatis sibi substito Joannam, sororem suam neptemque meam. Item eligo sepulturam meam apud Pontem in ecclesia fratrum predicatorum de Ponte in choro ante magnum altare et ubicumque me mori contigerit, volo ibi honorifice apportari, si commode possit fieri, et volo et precipio et heredes meos condemno ut ibidem sepulturam meam faciant secundum statum person mee . Item lego conventui fratrum predicatorum de Ponte viginta libras renduales pro anniversario meo ibidem bis in anno perpetuo sollemniter faciendo, vel duodecies viginti libras semel ad emendum dictas viginta libras renduales, et volo quod heredes mei solvent anno quolibet dictis fratribus dictas dictas viginti ducenti quadraginta libras , et volo et precipio, quod duo fratres presbiteri dicti ordinis in dicti ecclesia de Ponte celebrem pro salute anime mee and domini Helie Rudelli quondam domini mei defuncti and parentum meorum. Lego item and instituto in hospitali novo de Ponte duas capellanias, quarum cuilibet lego quatuordecim libras renduales Turonenses quousque pecuniam ad ipsos emendendas solverint universalis heres meus. Lego item Mathie dominates de Brageriaco nepti mee quadrigentas libras renduales ad vitam suam dumtaxat, si contingerit Heliam Rudelli, nepotem meum, maritum suum, premori sine herede ex propria carne sua legitime procreato, quas sibi assigno habendas et percipiendas ab eadem in eidem Helie, ut supra, and if predicta Matha domina de Brageriaco aliqua causa vel aliquo impedimento non potuerit habere dictas quadrigentas libras renduales in terra Brit [tannie] quam dedi Helie Rudelli, nepoti meo, marito dicte Mathie, volo quodum ad omnem recur aliam terram meam from Britannia, excepti terra quam dedi and legavi predicto Roberto from Mastacio, and quod dicte quadrigentas libras sibi assignentur in alia terra mea Britannie, in loco competenti. Item lego dominates Isabelli de Marchie sorori mee moniali de Fonte Ebraudi centum libras renduales ad vitam suam habendas and percipiendas ab eadem in terra mea de Fulgeriis in nativitate beate Marie Virginis anno quolibet in dicta terra mea de Fulgeriis. Item lego in retributionem servitiorum mihi fideliter impensorum primo domino Rampnulpho Bruni, militi meo, ducentas libras, semel. Item domino Fulcaudo de Rupe, militi meo, quadragintas libras, semel. Item cum ego promiserium and dederim dilecto et fideli consanguineo meo, domino Fulcaudo de Archiaco, militi, mille ducentas libras turonenses in emendationem centum libras rendualias pro gratis et liberabilibus servitis ab eodem mihi impensis, ego per dictam donationemifico, approbo and ratobo. Helie Rudelli lego item, nepoti meo, omnia jocalia tam paterna, quam materna, except capellis and coronis. Item volo et ordino quod dolia magna et parva arche et lecti et omnia alia supellectilia, versalamento excepto, care sunt in domo nostra de Corarillo, ibi remanant. Item lego duobus nobilibus transformantibus pro apparatu ipsorum, and pro morando ibidem pro annum mille libras semel, quos eligo si ire voluerint dominum Rampnulphum Bruni, militem meum, and Guillelmum Raubri, militem meum. Item lego Ademaro, filio domini Fulcaudi de Archiaco, quadragintas libras semel. Item Hyolendi, quondam filie domini Oliverii de Autrone, quadragintas libras semel. Item Durando, codurerio meo, viginta libras semel. Lego item Ioanni de Mastacio, nepti mee, quendam capellum de meis and quadrigentis libras semel. Item volo et ordino quod hoc testamentum meum ultimum seu voluntas ultima adimplectus, prout superius est ordinatum, et nobilis vir dominus Amaneius, dominus de Lebreto, sit protector and defensor predicti testament mei seu mee ultimate voluntatis facio et ordino discretas viros dominos Simonem de Archiaco, venerabilem decanum Xantonensis, și Guillelmum Verjaudi, venerabilem cantorem ecclesie Dauratensis, dominum Fulcaudum de Archiaco, militem, dominum Guillelmum Benedicti, legum professorem, magistrum Arnaldum Baston, canonicorum Angolismensem canonicorum și quemlibeneri patrimo supino in supino in Christos Christo in supplino in supplino gratia venerabili episcopo Xantonensi et predicto domino Simoni de Archiaco, venerabili decano Xantonensi, et magistro Petro Serrotini, clericis, custodi sigilli senescallie Xantonensis super Pontem Xantonem constituto, pro illustri domino nostro Francorum rege and testi meibus meibus, ni epsicopus and decanus sigilla sua, and dictus magister Petrus sigillum predictum dicti domini nostri regis et dicti executoris mei sigilla sua una cum sigillo meo proprio dignentur aponere in robur and perpetuum testimonium omnium premissorum. Nos vero predicti episcopus et decanus et Petrus Perrotini et executors predicti sigilla predicta huic presenti testament ad supplicationem și requisitionem dicto domina Hyolendis, una cum sigillo ipsius dominates duximus apponendum in robur and perpetuum testimonium omnium premissorum. Acta sunt hec ut premittantur testibus presentibus a vocatis specialiter et rogatis, domino Fulcaudo de Archiaco, milite, magistro Arnaldo Bastonis, canonico Engolsimensi, Joanne Soriderii, clerico, Guillelmo Rauba, valeto, Helia de Aumagna, domicilio, fratre Michaele, presbitero, Coleno de Arlevilla, Richardo Augustang și Johanne Dehardi. Datum die Lune ante festum Assumptionis beate Marie Virginis anno domini milleimo trecentesimo decimo quarto. "

    1314, 12 august: Yolande de Lusignan, contesa de Marche și Angoulême și Doamna de Fougères își face testamentul. Ea cere ca toate amenzile, datoriile și legatele să fie plătite. Îl face pe nepotul ei, Hélie [II] Rudel, Lordul lui Pons și Bergerac, moștenitor universal și, dacă acesta moare fără descendenți, sora ei, Jeanne de Pons [Contesa de Périgord], căreia îi lasă o rată de 100 de lire sterline. Ea lasă moștenire nepotului său, Robert [III] de Matha, castelul și châtellenie du Pallet, precum și veniturile pe care bunica ei [Yolande de Bretagne] le-a primit în orașul Nantes după moartea mătușii sale și a prietenului foarte drag, [Isabelle de Lusignan], doamna din Belleville. Ea cere ca el să fie mulțumit de toate acestea, dacă suma crește la 600 de lire sterline sau în timp ce restul îi este alocat în locuri din apropierea castelului Pallet. Dacă Robert nu are descendenți, moștenirea lui va reveni sorei sale, Jeanne de Matha. Ea alege să fie îngropată în biserica Pons din fața altarului mare și cere ca trupul ei să fie adus acolo cu fast și ca mormântul ei să fie construit în funcție de statutul și starea persoanei sale. Ea moștenește 240 de lire franciscanilor din Pons, astfel încât doi frați sărbătoresc ziua ei de naștere și cea a soțului ei, Hélie [Ier] Rudel, domnul Pons, o rată de 14 lire tournois pentru a stabili două ședințe în noul spital din Pons, 400 livrează soției nepotului ei, Mathe [d'Albret], doamnă din Bergerac, în cazul în care soțul ei ar fi murit fără descendenți, o renta viageră de 100 de lire sorei sale, Isabelle de Lusignan, călugăriță din Fontevraud, pentru a fi luată pe seigneurie de Fougères, cavalerului său Ranulf Brun, 200 de lire sterline, cavalerului său Foucault de la Roche, 40 de lire sterline. Ea confirmă promisiunea de 1.200 de lire sterline pe care i le făcuse vărului său, cavalerul Foucault d'Archiac. Ea moștene nepotului său, Hélie [II] Rudel, toate bijuteriile materne și paterne, cu excepția coroanelor și capelelor, lui Aymar [IV], fiul lui Foucault d'Archiac, 40 de lire sterline, lui Yolande, fiica lui Olivier d'Autrone, 40 de lire sterline, lui Durand, couturierul său, de 20 de lire sterline. Instituie Amanieu [VII], Lordul lui Albret, protector și apărător al voinței sale.
  9. Chartrier de Pons (ed. Georges Musset ), vol.  II, t.  XXI, Paris - Saintes, col.  „Arhivele istorice ale Saintonge și Aunis”,1892( citiți online ) , partea XXXII, p.  78-801314, 29 august: Yolande de Lusignan, contesa de Marche și Angoulême, Doamna de Fougères și Pons, adaugă un testament la codicil. Îi lăsase moștenire nepotului său, Hélie [II] Rudel, Lordul lui Pons și Bergerac, toate bijuteriile ei, cu excepția capelelor și a coroanelor, și cere ca butoaiele mici și mari, lăzile și paturile și așternuturile , cu excepția veselei, care se află în casa lui din Courcoury, revine la el, cu excepția a patru paturi mobilate. Ea și-a lăsat moștenirea capelei cu toate podoabele pentru a celebra Liturghia și toată armura care aparținea fraților ei, Hugues [XIII] le Brun și Guy de la Marche.
  10. Documente referitoare la istoria lui Saintonge și Aunis extrase din registrele Trésor des Charters (ed. Paul Guérin), t.  XII, Paris - Saintes, col.  „Arhivele istorice ale Saintonge și Aunis”,1884( citiți online ) , p.  29-351309, 22 martie, Paris: Yolande de la Marche, Doamna lui Pons, se afla în conflict cu regele Franței, Philippe [IV] le Bel, pentru că ceruse să fie admisă în omagiu ca moștenitor al fratelui ei, Guy, pentru județele Marche și Angoulême, baronia Lusignan, dependențele lor și toate pământurile care fuseseră confiscate în timpul vieții fratelui ei, pentru că ea era cea mai mare dintre surorile ei și că pământurile pentru el se întorceau după obicei. Avocatul regelui s-a opus argumentând că pământurile au fost confiscate pentru rege și pentru alinarea Țării Sfinte din cauza datoriilor de turnee de 300.000 de lire sterline care aveau greutate asupra fraților săi, datorită donației făcute regelui de Hugues. [XIII] al orașului Angoulême și chatellenies-urile Cognac și Merpins din codicilul testamentului său înainte de a muri, pe care Guy le ascunsese și le arsese și din cauza infracțiunii de lèse-majesté comise de acesta din urmă. Yolande renunță la rege castelele și châtellenies-urile din Cognac și Merpins din cauza donației făcute de fratele ei, Hugues [XIII] le Brun în schimbul uzucapiunii județelor Marche și Angoulême și a ținuturilor Lusignan, cu excepția de cea a chateleniilor de coniac și Merpins și vânzarea pădurilor antice. Nu va primi nici un tribut. La moartea sa, județele și ținuturile vor reveni la domeniul regal, fără toate drepturile de moștenire, cu excepția feudului vicontețal din La Rochefoucauld care aparține episcopului Angoulême, a casei Villars și a unei rente de 100 de lire pe care ea o poate face. ce vrea ea, sub rezerva confirmării regale și a omagiului cuvenit regelui. Ea va trebui să-i dea lui Aymar [III] de Archiac tot ceea ce fratele său Guy, contele de martie, a avut în castel și castelania Archiac înainte de a deveni conte și va trebui să aducă un omagiu regelui. Regele va pune stăpâni în cetățile județelor și Lusignan, dar lui Yolande îi vor jura să asculte regele. Este posibil să aibă prepostiți, executori judecătorești, primitori și sergenți. De asemenea, ea va primi toate mobilierele fratelui ei Guy și veniturile din terenul sechestrat de la moartea sa, cu excepția cheltuielilor făcute pentru înmormântarea sa. Dominația lui Fougères este, de asemenea, atribuită lui Yolande și va reveni asupra regelui dacă niciunul dintre moștenitorii căsătoriei sale cu Hélie [Ier] Rudel de Pons nu are descendenți, cu excepția a 1000 de lire de anuitate pe care le poate face după cum dorește. ea va dori. De asemenea, ea promite să vândă sau să înstrăineze domnia lui Fougères numai regelui. Ea renunță în favoarea lui la drepturile pe care le-ar putea avea asupra moștenirilor lui Guy de Lusignan, Lordul Couhé și al mătușii sale, Isabelle de Lusignan. În schimb, regele îl achită de toate amenzile, toate infracțiunile și toate răscumpărările care aveau greutate asupra fraților săi, cu excepția nemulțumirilor față de cei care ar fi comis infracțiunea de lese-majesté. De asemenea, îi acordă o rată de turnee de 6.800 de lire sterline.
  11. Original , parch., Lățime. 270 mm x înălțime. 342 mm, din care 26 mm, AD 64, E 125.1296, 19 iulie: Yolande de la Marche, doamna lui Pons, soția Robert [II] de Matha, stăpânul Mornacului, care îi dă 600 de lire sterline de bani curenți ca cadou de nuntă și îi promite să îi plătească rapid pentru a-i permite să șterge datoriile lor. De asemenea, el îi atribuie o zestre de o anualitate de 400 de lire tournois pe terenurile sale Saintonge, cu toată dreptatea acestor țări. În timpul căsătoriei lor, ea va continua să primească venituri din pământul ei din Segonzac și cele 100 de lire sterline de venit pe care le primește în Bergerac. Yolande promite să aducă ca zestre tot ce are din moștenirea părinților ei și din prima căsătorie. Foulques [II] al lui Matha, fiul lui Robert [II] și al soției sale, Yolande de Pons [fiica lui Yolande de Lusignan și a lui Hélie Ier Rudel de Pons] sunt de acord cu aranjamentele sale.
  12. E 125 (Original, pergament, lățime 270 mm x înălțime 342 mm, inclusiv 26 mm), Arhivele departamentale ale Pirineilor Atlantici :

    Universis presentes litteras inspecturis, Robbertus de Mastaco, miles, dominus ejusdem loci and de Mornaco, and Hyolendis de Marchia domina de Pontesio ac etiam Fulco, ejusdem domini Robberti filius, miles, and Hyolendis de Ponte, uxor dicti Fulconis present, salutem et fidem adhibere . Tenore prezentum noverint universi quod cum tractatus haberetur de nobis dicto Robberto and Hyolendi de Marchia ad invicem matrimonialiter copulandis and our dictus Robbertus de Mastacio, spe favore și gratia dicti matrimonii contrahendi, promiserimus și dederimus predicte Hyolendi matrimonialite dictation in Hyolendi predicti dictation causa libras monete currentis semel in pecunia persolvendas, quas reddere et solvere promiserimus nomine et mandato predicte Hyolendis, uxoris mee future, domino Achardo Guillermi venerabili archipresbitero de Corma Regali și magistro Helie Lamberteliacilliacilliaco proutillo sigensallcton reincarnat in Prusillo sigensallcton Francois plenius continetur. Item promiserimus and dederimus eadem Hyolendi future uxori nostre quartet centum libras rendales turonensium monete eidem a nobis assignandas in terra nostra de Xanctonia in bonis locis et conpotentibus cum alta and bassa justicia, mero et mixto imperio and etiam percendit qudiamoda vixemadix jurisdiction if our premori e . Et si contigerit predictum Fulconem filium nostrum decedere sine liberis ex carne propria descendentibus tempora Hyolendi futura uxore nostra tunc vivente, in casum illum dederimus and promiserimus eidem ultra dictas quartet centum libras rendales videlicet ducentas libras rendales nom assignandas eidelicet ducentas libras rendales supra forma rendales nom assignandas eidelicet ducentas libras rendales supra forma eidicet ducentas libras rendales supra forma eidelicet ducentas libras rendales supra forma eidelicet ducentas libras rendales forma assignandas eidelicet ducentas libras rendales supra forma. Item voluerimus and express consencierimus ex pacto expresso inter nos et ipsam Hyolendim uxorem nostram futuram habito quod pro residuo debitorum in quibus ipsa obligata erat tempore tractatus predicti et modo est suis creditoribus persolvendo ultra dictas sexcentas archbistro a nobis promissum utter predicti is. Eadem Hyolendis uxor nostra futura totam terram suam quam habet tam ex successione paterna et materna quam ex donacione propter nuptias tunc a nobili viro domino de Ponte quodam marito suo deffuncto sibi facta habeat and teneat et fructum totum [...] at proventus percipeat, retet solvendo creditoribus vel alias faciendo suam […] pedire usque ad duas anuatas sue […] proximus […] and sequentes a […] predicti computandi visi tamen infra primam collectam nos predictum residuum debitum perintegre solveremus. Item actum fuerit express inter nos et dictam Hyolendim tunc futuram uxorem nostram quod ipsa habeat et percipiat durante matrimonio inter nos and ipsam dominam fructus exitus et proventus terre sue de Segonziaco [Segonzac, Charente] et centum libras renduales turonensagerium de redetudibus suis quod ipsa suam faciet in omnibus voluntatem debitis vero care eidem tempore tractatus predicti debebantur et adhuc debentur omnibus eidem salvis et proprius remanentibus una cum omni mobili suo. And our dicta Hyolendis de Marchia, spe favore et gratia predicti matrimoni contrahendi tempore tractatus predicti dederimus and promiserimus eidem domino Robberto tunc futuro marito nostro in dotem illud quod de bonis et in proprius bonis habere poterit and debebit secundum consuetudinem patre in talibus. Ita quod si contingat quod predictus dominus Robbertus dictas sexcentas libras solverit dicto domino Achardo et dicto magistro Helie vel alia debita nostra infra dictas duas anuatas voluerimus et express consencierimus quod in casum illum ipse dominus Robbertus vel heredes sui contrams statetam totim human teriter nobis sublata de medio vite hujus capiant auctoritate propria apprehendant et fructus exitus et proventus tamdiu habeant et capiant quousque de predictis sicut eisdem perintegre satisfacemus eisdem propter hoc omnia bona interea alia specialiter obligantes voluerimus etiam nos dominos de quousque dicta Hyodatu Marchia quibuscumque personis eisdemremanean. Et HEC omnia Predicta altele nos DICTUS Robbertum et Hyolendum tunc futuros conjuges acta fuerint în presencia testorum subscriptorum videlicet domini Helie de Rabeyna, domini militum Petri Bouchardi și magistri Achardi Guillermi și magistri Helie Lamberti și Arnaldi Bastallonis și Rampnulphiberti și Arnaldi Bastallonis și Rampnulphiberticibertic Jouffiassi și AdjulphiberticJoyradi domicelli. Die marcis post festum Beati Hylarii anno Domini milleimo ducentesimo nonagesimo quinto. Nos predicti eciam Robbertus de Mastaco miles and Hyolendis de Marchia modo conjuges omnia supradicta și singula prout superius scripta sunt et divisa confitemur și publice recognoscimus esse vera est ea tenere servire et complere totaliter promittimus unus utrius alteri adinvicem prout in contra express clausulis sunt per nos sive per alios non venire tacit vel express sub obligatione omnium bonorum nostrorum and oath a nobis super permissis ad sacrosancta sancti Dei evangelia prestito corporali. Nos vero prenominati Fulco et Hyolendis de Ponte conjuges presenti contractui et tractatui et omnibus pactionibus et conventionibus superius contentis present interfuimus et in omnibus et singulis predictis voluntatem nostram prebuimus et adhuc prebemus pariter et assensum et esa tenere et servabilare promittimus inviolare. Et in contrarium per nos vel per alios non venire juramento a nobis ad sancta Dei evangelia super omnibus et singulis predictis prestito corporali. Litteris omnibus confectis et concessionis a dictis domino Robberto et domina Hyolendi in tractatu matrimonii nostri non Butibus dictis vero litteris aliis in suo robore duraturis. And in testimonium omnium predictorum, our dicti Robbertus and Hyolendis de Marchie conjuges and Fulco and Hyolendis de Ponte conjuges has presentes litteras de communi assensu nostro fieri fecimus dividi and scribi and eas sigillo senescallie Xanctonensis apud Sanctum Johannemino Angeliaci predictuto t Robberti de ... ] entis illud sigillum supplicavimus sigillari in testimononium omnium premissorum. Și dictatul nostru Robbertus de Mastaco hiis presentibus litteris sigillum nostrum apponimus ad majoris roboris firmitatem. Vero dictus Robbertus of Veris ad supplicationem and requisicionem predictorum domini Robberti of Mastaco and dominates Hyolendis of Marchia conjugum and domini Fulconis and dominates Hyolendis of Ponte conjugum dictum sigillum dictates senescalli Xanctonensis quod tenemus presentibus litteris testumimonium presentis testumimonium of premissus presentus al premisului prezentibus litteris testumimonium al premisului presentibus litteris testumimonium al premisului presentibus And ad totaliter complenda pro ut superius divisa sunt and de non veniendo in contrarium ipsos volentes petentes et express consendentes judicio curie dicti domini nostri regis judicantes et eciam condempnantes salvo jure Fulcone de Mastaco valeto. Magistro Arnaldo Bastonis. Guydone Britonis și Aliis. Die jovis ante festum Beate Marie Magdalenes anno Domini milleimo ducentesimo nonagesimo sexto, mense julii. "

    1296, 19 iulie: Yolande de la Marche, doamna lui Pons, soția Robert [II] de Matha, stăpânul Mornacului, care îi dă 600 de lire sterline de bani curenți ca cadou de nuntă și îi promite să îi plătească rapid pentru a-i permite să șterge datoriile lor. De asemenea, el îi atribuie o zestre de o anualitate de 400 de lire tournois pe terenurile sale Saintonge, cu toată dreptatea acestor țări. În timpul căsătoriei lor, ea va continua să primească venituri din pământul ei din Segonzac și cele 100 de lire sterline de venit pe care le primește în Bergerac. Yolande promite să aducă ca zestre tot ce are din moștenirea părinților ei și din prima căsătorie. Foulques [II] al lui Matha, fiul lui Robert [II] și al soției sale, Yolande de Pons [fiica lui Yolande de Lusignan și a lui Hélie Ier Rudel de Pons] sunt de acord cu aranjamentele sale.
  13. Universitatea din Poitiers , „  Yolande de Lusignan - premier - sigiliu  ” , pe http://www.sigilla.org/
  14. Universitatea din Poitiers , „  Yolande de Lusignan - al doilea - sigiliu  ” , pe http://www.sigilla.org/
  15. Universitatea din Poitiers , „  Yolande de Lusignan - sigiliul secretului  ” , pe http://www.sigilla.org/

Bibliografie

Sigilografie

Articole similare