Angel-Jacques Gabriel | |
Portret de Jean-Baptiste Greuze | |
Prezentare | |
---|---|
Naștere |
23 octombrie 1698 Paris , Regatul Franței |
Moarte |
4 ianuarie 1782 Paris , Regatul Franței |
Activități | Primul arhitect al regelui ( 1742 - 1775 ) |
Elevii săi | Louis Le Dreux de la Châtre |
Lucrări de artă | |
Realizări |
Château de Compiègne Petit Trianon , Versailles Școala militară din Champ-de-Mars place de la Concorde , Paris Place de la Bourse (Bordeaux) |
Premii | director al Academiei Regale de Arhitectură |
Mediul familial | |
Tata | Jacques V Gabriel |
Mamă | Elisabeth Besnier |
Familie |
Ange-Antoine Gabriel (fiul) Ange-Charles Gabriel (fiul) |
Ange-Jacques Gabriel este un arhitect francez , prim arhitect al regelui , născut pe23 octombrie 1698la Paris (rue Saint Pierre, parohia Saint Eustache) și a murit la4 ianuarie 1782 în același oraș.
Ange-Jacques Gabriel este fiul arhitectului Jacques V Gabriel ( 1667 - 1742 ), prim arhitect al regelui și nepotul arhitectului Jacques Gabriel ( 1630 - 1686 ). A construit reședința regală a Château de Compiègne , Petit Trianon din Versailles și școala militară . A construit două piețe mari, cea a Bursei de Valori din Bordeaux și Place Louis XV din Paris.
S-a căsătorit cu 2 februarie 1728la Paris, Catherine Angélique de la Motte, fiica lui Jean de la Motte , administratorul clădirilor regelui și a Catherine Anne Magnier, sora lui Robert-Philippe de la Motte, de asemenea, administratorul clădirilor regelui, de la care a avut doi fii, Ange -Antoine Gabriel (15 septembrie 1735-7 august 1781), care a fost arhitect în Marly și Ange-Charles Gabriel (29 iunie 1738-dupa 1793), care s-a numit Gabriel de Saint-Charles si o fiica, Angélique Catherine Jeanne Gabriel (1732-1803).
A murit rue des Orties în galeriile Luvru de pe 4 ianuarie 1782. Înmormântarea sa a avut loc în Saint-Germain l'Auxerrois.
Din 1730 , Ange-Jacques Gabriel l-a înlocuit pe Robert de Cotte , aproape orb, ca arhitect al Palatului Versailles în numele clădirilor regelui. În 1742 , a devenit primul arhitect al regelui și director al Academiei Regale de Arhitectură . Se bucură apoi de încrederea deplină a lui Ludovic al XV-lea .
Cu ornamentalistul Jacques Verberckt , el a creat decorul de la Versailles din anii 1730 - 1760 , caracterizat prin utilizarea de panouri albe îmbunătățite cu aur și dispuse în panouri înguste care ocupă întreaga înălțime a soclului (uneori cu șina scaunului foarte joasă) la cornișa, reducerea sau chiar eliminarea cornișei, dispunerea oglinzilor orientate una față de alta, uneori până la patru în aceeași cameră.
Ludovic al XV-lea decide în 1751 să reconstruiască complet castelul Compiègne . Louis Le Dreux de la Châtre este elevul său, apoi colaboratorul său.
Din anii 1760 și până în anii 1770 , Gabriel a inventat un decor mai sobru, inspirat din antichitate. Opera regală de la Versailles ( 1765 - anul 1770 ), o lucrare majoră a arhitectului, baia lui Ludovic al XV - lea, sau biblioteca lui Ludovic al XVI - lea ( 1774 ) sunt în întregime noului stil cunoscut sub numele de Ludovic al XVI - lea , cu o revenire la chinta linie, colonade și medalioane.
În acest nou stil, capodopera lui Gabriel este, fără îndoială, Petit Trianon ( 1760 - 1764 ), destinat doamnei de Pompadour, dar finalizat după moartea marchizei și al cărui prim ocupant va fi Marie-Antoinette . Mic castel de țară, Petit Trianon are originalitatea de a fi construit la colțul unei terase, astfel încât două dintre fațade au un nivel de bază care nu se găsește pe celelalte două; pe aceste două fațade, ordinea colosală se găsește așadar așezată direct pe sol.
În jurul anului 1771 , Gabriel a smuls de la Ludovic al XV-lea aprobarea unui proiect pentru reparația completă a exteriorului castelului din jurul curții de marmură: Grand Design . Este îmbrăcat în întregime în cărămidă de piatră și fațade din piatră, îndepărtând manierismele baroce ale Marelui Siècle, care apar ca erori de gust în ochii arhitecților din secolul al XVIII- lea și le înlocuiesc cu terasa aparentă a acoperișurilor mansardelor. Proiectul a fost inițiat și a continuat în ciuda morții lui Ludovic al XV - lea în 1774 și retragerea lui Gabriel , în 1775 , înainte de lipsa banilor a dus la lucrările fiind întrerupte, creând o asimetrie regretabil faptul că activitatea lui Alexandre Dufour în 19 - lea secol. Secol se va repara parțial.
Louis Le Dreux de la Châtre l-a succedat în 1776 la Compiègne și a finalizat construcția Château de Compiègne . Cu acest castel construit între 1751 și 1788 , Ange-Jacques Gabriel și Louis Le Dreux de la Châtre au creat unul dintre cele mai sobre monumente ale arhitecturii neoclasice franceze.
Printre realizările majore ale lui Gabriel se numără și Place Louis XV (acum Place de la Concorde ) și Școala Militară din Paris.
Astăzi, familia lui Gabriel a continuat în familia De Gayardon din Fenoyl.
Place de la Bourse (1735-1755) în Bordeaux.
Palais de la Bourse (1742-1749), situat pe Place de la Bourse în Bordeaux.
Aripa Gabriel , Palatul Versailles.
Școala Militară (1751-1780) la Paris.
Castelul Petit Trianon (1762-1768).
Catedrala Choisy-le-Roi.
Hôtel de Crillon (1770) din Paris.
Jehan Mansart (maestru mason) | Jacques Le Roy (maestru mason) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Absalon Mansart (tâmplar) | Michelle le roy | François Gabriel (maestru zidar) |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Frémin de Cotte (inginer, arhitect al regelui) |
François Mansart (arhitect) |
Marie Mansart |
Germain Gaultier (sculptor și arhitect) |
Jacques I Gabriel (-1628) (maestru zidar) |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Anne Du Fay | Charles de Cotte | Nicolas Bodin (consilierul regelui, trezorierul hotelului Provost) |
Raphaël Hardouin (pictor) |
Marie Gaultier | Michelle Gaultier | Edme Delisle (pictor) |
Jacques II Gabriel (1605-1662) (maestru zidar) |
Maurice I Gabriel (maestru zidar) |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Louis de Cotte (arhitect) |
Robert de Cotte (arhitect) |
Catherine Bodin | Anne Bodin |
Jules Hardouin-Mansart (arhitect) |
Michel Hardouin (arhitect) |
Pierre Delisle-Mansart (arhitect) |
Marie Delisle |
Jacques IV Gabriel (1630-1686) (arhitect) |
Jacques III Gabriel (1637-1697) (maestru zidor) |
Maurice al II-lea Gabriel (1632-1693) (maestru zidar) |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Jules-Robert de Cotte (arhitect) |
Jacques Hardouin-Mansart (președinte în parlament) |
Jules Michel Alexandre Hardouin (arhitect) |
Jacques V Gabriel (arhitect) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Jean Hardouin-Mansart de Jouy (arhitect) |
Jacques Hardouin-Mansart de Sagonne (arhitect) |
Ange-Jacques Gabriel (arhitect) |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ange-Antoine Gabriel (arhitect) |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||