Județul |
---|
Naștere |
16 iulie 1828 sau 28 iulie 1828 Novgorod |
---|---|
Moarte |
15 ianuarie 1901 sau 28 ianuarie 1901 Sakharovo (Tver) ( d ) |
Numele în limba maternă | Иосиф Владимирович Гурко |
Naţionalitate | Rusă |
Instruire | Corp de pagini (până la1846) |
Activități | Politician , militar |
Familie | Q4152416 |
Tata | Vladimir Gourko ( d ) |
Mamă | Tatyana Alexeevna Gurko ( d ) |
Soțul | Maria Gurko ( d ) |
Copii |
Vladimir Gourko ( ro ) Vassily Gourko Dimitri Gourko ( d ) |
Armat | Armata Imperială Rusă |
---|---|
Gradele militare |
Generalfeldmarschall Lista mareșalilor ruși ( în ) |
Conflictele |
Războiul Crimeii Războiul ruso-turc din 1877-1878 |
Porunci | Q3920670 , districtul militar Odessa ( ro ) , a 2-a divizie de cavalerie de gardă ( ro ) , districtul militar din Varșovia ( ro ) |
Premii |
Iossif Vladimirovich Romeïko-Gourko , în rusă : Ио́сиф Влади́мирович Роме́йко-Гурко́ , născut la16 iulie 1828la Novgorod și a murit pe15 ianuarie 1901în Saharovon lângă Tver , a fost un politician și mareșal rus care a servit ca guvernator temporar al Sankt Petersburg dinAprilie 1879 la Februarie 1880, Guvernator al Odesei ( 1882 - 1883 ) și guvernator general al Varșoviei ( 1883 - 1894 ).
În 1846 , Yossif Vladimirovich Gourko a absolvit Școala Corpului Cadet din Sankt Petersburg (școală rezervată fiilor aristocraților și ofițerilor pentru a-i pregăti pentru o carieră militară). A făcut o carieră militară în regimentele de cavalerie ale Gărzii. În 1860 a fost numit asistent de tabără. I s-a încredințat sarcina de a dezvolta reforma țărănească în regiunile Samara , Kyatka și Kalouga . Această misiune s-a dovedit a fi un mare succes. Între 1869 și 1875 , Gourko a fost numit comandant al grenadierilor călări, în anul următor ( 1875 ) a fost plasat în fruntea diviziei a doua a cavaleriei Gărzii. În timpul războiului ruso-turc din 1877-1878 , la gradul de adjutant general, a fost plasat în fruntea unui detașament avansat. Această campanie militară s-a încheiat în Balcani, unde a amânat o victorie decisivă la Bătălia de la Chipka . În aprilie 1879 , Alexandru al II-lea l-a numit adjunct al comandantului-șef al Gărzii Imperiale din districtul militar din Saint Petersburg și guvernator temporar al Saint Petersburg. A deținut această din urmă funcție până în februarie 1880 . În 1876 , Gourko a scris o lucrare intitulată Ordinarea execuțiilor , referitoare la aplicarea execuțiilor revoluționarilor. Aceste instrucțiuni au fost puse în practică în deceniul 1870 - 1880 . Între 1882 și 1883 a servit ca guvernator al Odesei , apoi din 1883 până în 1894 ca guvernator general al Varșoviei și comandant al forțelor staționate în districtele capitalei poloneze. În 1894 , a fost admis în Consiliul de Stat ( 1884 ) și numit mareșal.
.
Yossif Vladimirovici Gurko a părăsit viața militară în 1894 .
Se căsătorise cu Marie de Sailhas de Tournemire, al cărui frate Eugene a făcut o carieră strălucită ca scriitor în Rusia sub pseudonimul Evgueniy Salias.
A murit în 1901, lângă orașul Tver.
Фрейман О. Р. Пажи за 185 лет: Биографии и портреты бывш. Пажи за 185 лет: Биографии и портреты бывш. пажей с 1711 по 1896 г. пажей с 1711 г по 1896. Фридрихсгамн, 1894-1897; Длуголенский Я. Фридрихсгамн, 1894-1897; Длуголенский Я. Н. Военно-гражданская и полицейская власть Санкт-Петербурга, 1703-1917. Военно-гражданская и полицейская власть Санкт-Петербурга, 1703-1917. СПб., 2001. СПб., 2001. С. 140-144