Ernst Leonard Lindelöf

Ernst Leonard Lindelöf Imagine în Infobox. Ernst Lindelöf în jurul anului 1900. Biografie
Naștere 7 martie 1870
Helsinki
Moarte 4 iunie 1946(la 76 de ani)
Helsinki
Înmormântare Cimitirul Hietaniemi
Naționalități Rusă finlandeză
Instruire Universitatea din Helsinki
Universitatea din Göttingen
Activități Matematician , topolog , profesor universitar , eseist
Tata Lorenz Lindelöf ( în )
Fratii Uno Lindelöf ( d )
Alte informații
Lucrat pentru Universitatea din Helsinki (1896-1938)
Camp Topologie
Membru al Academia Regală Suedeză de Științe
Suomen Tiedeseura Academia Regală Suedeză
de Științe
Supervizor Hjalmar Mellin
Lucrări primare
Principiul Phragmén-Lindelöf ( d ) , ipoteza Lindelöf ( d ) , Cauchy-Lipschitz , spațiul Lindelöf , teorema lui Lindelöf ( d )

Ernst Leonard Lindelöf (7 martie 1870 - 4 iunie 1946) este un matematician finlandez de limbă suedeză care a lucrat în principal în analiza complexă și teoria ecuațiilor diferențiale .

Numele său este asociat, printre altele:

.

Biografie

Ernst Lindelöf a fost fiul matematicianului și astronomului de limbă suedeză Lorenz Leonard Lindelöf  (sv) și fratele filologului Uno Lorenz Lindelöf  (sv) . A studiat la Universitatea Alexander din Helsingfors , unde și-a finalizat teza în 1893 sub supravegherea lui Hjalmar Mellin și a devenit asistent în 1895 și apoi profesor în 1903. A fost membru al Societății finlandeze de științe și litere . Pe lângă munca sa matematică, Lindelöf a lucrat pentru studiul istoriei matematicii finlandeze.

A supravegheat șaisprezece teze, inclusiv cele ale lui Rolf Nevanlinna , Lars Ahlfors , Kalle Väisälä și Pekka Myrberg .

Publicații

Lindelöf a scris mai multe cărți de referință. În plus față de clasicul Calculul reziduurilor și aplicațiile sale la teoria funcțiilor , în colecția de monografii despre teoria funcțiilor lui Émile Borel în 1905, el este autorul unei Introduceri în analiza superioară în limba finlandeză, d 'An Introducere în teoria funcțiilor (1936) și a unui calcul diferențial și integral și a aplicațiilor sale în cinci părți publicate între 1920 și 1946.

Articole de Lindelöf
  1. Cu privire la integrarea ecuației diferențiale Kummer, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 19, 1890
  2. Despre sistemele complete și calculul invarianților diferențiali ai grupurilor continue finite, Thesis și Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 20, 1893
  3. Despre mișcarea unui corp de revoluție care se rostogolește pe un plan orizontal, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 20, 1894
  4. Ueber die Bewegung eines Umdrehungskörpers, der auf einer Horizontalebene rollt, Acta Soc. Scient. Fennicae, volumul 21, 1894
  5. Cu privire la aplicarea metodei aproximărilor succesive la ecuațiile diferențiale ordinare de prim ordin, CRAS, vol. 118, 1894
  6. Despre aplicarea metodelor de aproximări succesive la studiul integralelor reale ale ecuațiilor diferențiale ordinare, J. de matematică pură și aplicată, seria 4, vol. 10, 1894
  7. Despre mișcarea unui corp de revoluție care se rostogolește pe un plan orizontal, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 21, 1894
  8. Dovada elementară a existenței integralelor unui sistem de ecuații diferențiale obișnuite, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 21, 1896
  9. Pe ecuații omogene, Bull. SMF, vol. 24, p. 35-39, 1896
  10. Pe forma integralelor de ecuații diferențiale în vecinătatea punctelor singulare, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 22, 1897
  11. Observații asupra unui principiu general al teoriei funcțiilor analitice, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 24, 1898
  12. Despre transformarea lui Euler și determinarea punctelor singulare ale unei funcții definite prin expansiunea sa Taylor, CRAS, vol. 126, p. 632-634, 1898
  13. Dovadă elementară a existenței funcțiilor implicite, Bull. de Științe Matematice, vol. 23, 1899
  14. Cu privire la creșterea integralelor ecuațiilor diferențiale algebrice de ordinul întâi, Bull. SMF, vol. 27, 1899
  15. Demonstrarea unor teoreme asupra ecuațiilor diferențiale, Journal of Pure and Applied Mathematics, seria 5 vol. 6, 1900
  16. Über die Ermittelung der Genauigkeit der Beobachtungen bei der Analize periodischer Erscheinungen und in der Methode der kleinsten Quadrate, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 29, 1901
  17. Pe extensia analitică, Bull. SMF, vol. 29, 1901
  18. Convergența uniformă a teoremei seriilor, Buletinul științelor matematice, vol. 25, 1901
  19. Câteva teoreme noi despre funcțiile întregi, CRAS, vol. 133, 1901
  20. Zur Frage von der Bedeutung der Fehlerrechnung bei der harmonischen Analysis von Curven, Arch. f. Fiziol., Vol. 87, 1901
  21. Über die Berechnung der Beobachtungsfehler bei der Ausmessung von Klangkurven, Arch. f. Fiziol., Vol. 85, 1901
  22. Teza privind teoria funcțiilor întregi ale genului finit, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 31, 1902
  23. Unele aplicații ale unei formule generale de însumare, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 31, 1902
  24. Pe o formulă generală de însumare, Acta matematica, vol. 27, 1902
  25. Despre funcțiile întregi ale genului finit, CRAS, vol. 135, 1902
  26. O aplicație a teoriei reziduurilor la extensia analitică a seriei Taylor, CRAS, vol. 135, p. 1315-1318, 1902
  27. Cu privire la un caz particular al teoremei lui M. Picard referitoare la funcțiile întregi. Arca. f. catarg. astr. o. fys., vol. 1, 1903
  28. Cu privire la determinarea creșterii funcțiilor întregi definite de o expansiune Taylor, Bull. de Științe Matematice, vol. 27, 1903
  29. Despre aplicarea teoriei reziduurilor la extensia analitică a seriei Taylor, J. de matematică pură și aplicată, seria 5, vol. 9, 1903
  30. Remarci asupra unei teoreme fundamentale a teoriei mulțimilor, Acta matematica, vol. 29, 1903
  31. Despre unele puncte ale teoriei mulțimilor, CRAS, vol. 137, p. 697-700, 1903
  32. Calculul reziduurilor și aplicațiile sale la teoria funcțiilor, Colecția de monografii despre teoria funcțiilor, 1905
  33. Despre funcțiile întregi de ordin întreg, Annales de l'ENS, seria 3, vol. 22, 1905
  34. Teza privind anumite inegalități în teoria funcțiilor monogene și despre unele proprietăți noi ale acestor funcții în vecinătatea unui punct singular esențial, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 35, 1908
  35. Câteva remarci despre creșterea funcției zeta (s), Bull. de Științe Matematice, Seria 2, Vol. 32, 1908
  36. Pe o teoremă a lui M. Hadamard în teoria funcțiilor întregi, Rendiconti del Circolo mat. di Palermo, vol. 25, 1908
  37. (cu Lars Edvard Phragmén ) Despre extinderea unui principiu clasic de analiză și asupra unor proprietăți ale funcțiilor monogene în vecinătatea unui punct singular, Acta matematica, vol. 31, 1908
  38. Pe poligoanele lui Poncelet (extras dintr-o lucrare postumă), Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 35, 1909
  39. Despre teorema lui M. Picard în teoria funcțiilor monogene, relatarea Congresului de matematică din Stockholm din 1909, 1910
  40. Om en af ​​den danska språkforskaren Karl Verner angifven modifikation af förfarandet vid harmonisk analyse af periodiska kurvor, Beretn. om den 2 Skand. Matem. kongr. i København, 1911
  41. Henri Poincaré, Öfvers. de la Finska Vet. Soc. pentru H. 55 C, 2, 1913
  42. Nouă dovadă a teoremei fundamentale asupra secvențelor funcțiilor monogene, Bull. SMF, vol. 41, 1913
  43. Despre reprezentarea conformă, CRAS, vol. 158, 1914
  44. Pe un principiu general de analiză și aplicațiile sale la teoria reprezentării conformale, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 46, 1915
  45. Despre reprezentarea conformală a unei zone pur și simplu conectate pe zona unui cerc, Raport oficial al celui de-al IV- lea Congres de matematică de la Stockholm din 1916, 1920
  46. Robert Hjalmar Mellin, Acta Mathematica, vol. 61, p. I-VII, 1932
  47. Note privind integrarea numerică a ecuațiilor diferențiale ordinare, Acta Soc. Scient. Fennicae, Seria 2, vol. 2, 1938

Evaluare și referință

  1. Vărul său: mama lui Rolf Nevanlinna și tatăl lui Ernst Leonard erau fratele și sora.
(fr) Acest articol este preluat parțial sau în totalitate din articolul din Wikipedia engleză intitulat „  Ernst Leonard Lindelöf  ” ( vezi lista autorilor ) .

Vezi și tu

Articole similare

linkuri externe