Ernst Leonard Lindelöf
Ernst Leonard Lindelöf
![Imagine în Infobox.](https://upload.wikimedia.org/wikipedia/commons/thumb/0/0c/Ernst-Lindelof.jpg/260px-Ernst-Lindelof.jpg)
Ernst Lindelöf în jurul anului 1900.
Ernst Leonard Lindelöf (7 martie 1870 - 4 iunie 1946) este un matematician finlandez de limbă suedeză care a lucrat în principal în analiza complexă și teoria ecuațiilor diferențiale .
Numele său este asociat, printre altele:
|ζ(12+eut)|≤tε{\ displaystyle \ left | \ zeta \ left ({\ frac {1} {2}} + it \ right) \ right | \ leq t ^ {\ varepsilon}}![\ left | \ zeta \ left ({\ frac 12} + it \ right) \ right | \ leq t ^ {\ varepsilon}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/1f8f4d51a398c3a4c390b360ca29516d9998f629)
.
Biografie
Ernst Lindelöf a fost fiul matematicianului și astronomului de limbă suedeză Lorenz Leonard Lindelöf (sv) și fratele filologului Uno Lorenz Lindelöf (sv) . A studiat la Universitatea Alexander din Helsingfors , unde și-a finalizat teza în 1893 sub supravegherea lui Hjalmar Mellin și a devenit asistent în 1895 și apoi profesor în 1903. A fost membru al Societății finlandeze de științe și litere . Pe lângă munca sa matematică, Lindelöf a lucrat pentru studiul istoriei matematicii finlandeze.
A supravegheat șaisprezece teze, inclusiv cele ale lui Rolf Nevanlinna , Lars Ahlfors , Kalle Väisälä și Pekka Myrberg .
Publicații
Lindelöf a scris mai multe cărți de referință. În plus față de clasicul Calculul reziduurilor și aplicațiile sale la teoria funcțiilor , în colecția de monografii despre teoria funcțiilor lui Émile Borel în 1905, el este autorul unei Introduceri în analiza superioară în limba finlandeză, d 'An Introducere în teoria funcțiilor (1936) și a unui calcul diferențial și integral și a aplicațiilor sale în cinci părți publicate între 1920 și 1946.
Articole de Lindelöf
- Cu privire la integrarea ecuației diferențiale Kummer, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 19, 1890
- Despre sistemele complete și calculul invarianților diferențiali ai grupurilor continue finite, Thesis și Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 20, 1893
- Despre mișcarea unui corp de revoluție care se rostogolește pe un plan orizontal, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 20, 1894
- Ueber die Bewegung eines Umdrehungskörpers, der auf einer Horizontalebene rollt, Acta Soc. Scient. Fennicae, volumul 21, 1894
- Cu privire la aplicarea metodei aproximărilor succesive la ecuațiile diferențiale ordinare de prim ordin, CRAS, vol. 118, 1894
- Despre aplicarea metodelor de aproximări succesive la studiul integralelor reale ale ecuațiilor diferențiale ordinare, J. de matematică pură și aplicată, seria 4, vol. 10, 1894
- Despre mișcarea unui corp de revoluție care se rostogolește pe un plan orizontal, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 21, 1894
- Dovada elementară a existenței integralelor unui sistem de ecuații diferențiale obișnuite, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 21, 1896
- Pe ecuații omogene, Bull. SMF, vol. 24, p. 35-39, 1896
- Pe forma integralelor de ecuații diferențiale în vecinătatea punctelor singulare, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 22, 1897
- Observații asupra unui principiu general al teoriei funcțiilor analitice, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 24, 1898
- Despre transformarea lui Euler și determinarea punctelor singulare ale unei funcții definite prin expansiunea sa Taylor, CRAS, vol. 126, p. 632-634, 1898
- Dovadă elementară a existenței funcțiilor implicite, Bull. de Științe Matematice, vol. 23, 1899
- Cu privire la creșterea integralelor ecuațiilor diferențiale algebrice de ordinul întâi, Bull. SMF, vol. 27, 1899
- Demonstrarea unor teoreme asupra ecuațiilor diferențiale, Journal of Pure and Applied Mathematics, seria 5 vol. 6, 1900
- Über die Ermittelung der Genauigkeit der Beobachtungen bei der Analize periodischer Erscheinungen und in der Methode der kleinsten Quadrate, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 29, 1901
- Pe extensia analitică, Bull. SMF, vol. 29, 1901
- Convergența uniformă a teoremei seriilor, Buletinul științelor matematice, vol. 25, 1901
- Câteva teoreme noi despre funcțiile întregi, CRAS, vol. 133, 1901
- Zur Frage von der Bedeutung der Fehlerrechnung bei der harmonischen Analysis von Curven, Arch. f. Fiziol., Vol. 87, 1901
- Über die Berechnung der Beobachtungsfehler bei der Ausmessung von Klangkurven, Arch. f. Fiziol., Vol. 85, 1901
- Teza privind teoria funcțiilor întregi ale genului finit, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 31, 1902
- Unele aplicații ale unei formule generale de însumare, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 31, 1902
- Pe o formulă generală de însumare, Acta matematica, vol. 27, 1902
- Despre funcțiile întregi ale genului finit, CRAS, vol. 135, 1902
- O aplicație a teoriei reziduurilor la extensia analitică a seriei Taylor, CRAS, vol. 135, p. 1315-1318, 1902
- Cu privire la un caz particular al teoremei lui M. Picard referitoare la funcțiile întregi. Arca. f. catarg. astr. o. fys., vol. 1, 1903
- Cu privire la determinarea creșterii funcțiilor întregi definite de o expansiune Taylor, Bull. de Științe Matematice, vol. 27, 1903
- Despre aplicarea teoriei reziduurilor la extensia analitică a seriei Taylor, J. de matematică pură și aplicată, seria 5, vol. 9, 1903
- Remarci asupra unei teoreme fundamentale a teoriei mulțimilor, Acta matematica, vol. 29, 1903
- Despre unele puncte ale teoriei mulțimilor, CRAS, vol. 137, p. 697-700, 1903
- Calculul reziduurilor și aplicațiile sale la teoria funcțiilor, Colecția de monografii despre teoria funcțiilor, 1905
- Despre funcțiile întregi de ordin întreg, Annales de l'ENS, seria 3, vol. 22, 1905
- Teza privind anumite inegalități în teoria funcțiilor monogene și despre unele proprietăți noi ale acestor funcții în vecinătatea unui punct singular esențial, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 35, 1908
- Câteva remarci despre creșterea funcției zeta (s), Bull. de Științe Matematice, Seria 2, Vol. 32, 1908
- Pe o teoremă a lui M. Hadamard în teoria funcțiilor întregi, Rendiconti del Circolo mat. di Palermo, vol. 25, 1908
- (cu Lars Edvard Phragmén ) Despre extinderea unui principiu clasic de analiză și asupra unor proprietăți ale funcțiilor monogene în vecinătatea unui punct singular, Acta matematica, vol. 31, 1908
- Pe poligoanele lui Poncelet (extras dintr-o lucrare postumă), Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 35, 1909
- Despre teorema lui M. Picard în teoria funcțiilor monogene, relatarea Congresului de matematică din Stockholm din 1909, 1910
- Om en af den danska språkforskaren Karl Verner angifven modifikation af förfarandet vid harmonisk analyse af periodiska kurvor, Beretn. om den 2 Skand. Matem. kongr. i København, 1911
- Henri Poincaré, Öfvers. de la Finska Vet. Soc. pentru H. 55 C, 2, 1913
- Nouă dovadă a teoremei fundamentale asupra secvențelor funcțiilor monogene, Bull. SMF, vol. 41, 1913
- Despre reprezentarea conformă, CRAS, vol. 158, 1914
- Pe un principiu general de analiză și aplicațiile sale la teoria reprezentării conformale, Acta Soc. Scient. Fennicae, vol. 46, 1915
- Despre reprezentarea conformală a unei zone pur și simplu conectate pe zona unui cerc, Raport oficial al celui de-al IV- lea Congres de matematică de la Stockholm din 1916, 1920
- Robert Hjalmar Mellin, Acta Mathematica, vol. 61, p. I-VII, 1932
- Note privind integrarea numerică a ecuațiilor diferențiale ordinare, Acta Soc. Scient. Fennicae, Seria 2, vol. 2, 1938
Evaluare și referință
-
Vărul său: mama lui Rolf Nevanlinna și tatăl lui Ernst Leonard erau fratele și sora.
(fr) Acest articol este preluat parțial sau în totalitate din articolul din Wikipedia
engleză intitulat
„ Ernst Leonard Lindelöf ” ( vezi lista autorilor ) .
Vezi și tu
Articole similare
linkuri externe