Denumiri locale | (ro) Căbești , (hu) Biharkaba |
---|
Țară | România |
---|---|
Județ | Bihor |
Oraș șef | Căbești ( d ) |
Zonă | 71,18 km 2 |
Informații de contact | 46 ° 46 ′ N, 22 ° 22 ′ E |
Populația | 1.848 locuitori. (2011) |
---|---|
Densitate | 26 locuitori / km 2 (2011) |
stare | Municipiul românesc |
---|---|
Director executiv | Gabriela-Corina Ene ( d ) (dinoctombrie 2020) |
Conține localități | Căbești ( d ) , Goila ( d ) , Gurbești ( d ) , Josani ( d ) , Sohodol ( d ) |
Site-ul web | www.ghidulprimariilo.ro/business.php/PRIMARIA-CABESTI/201523 |
---|
Căbești este un român municipiu în JUDET Bihor , în Transilvania , în regiunea istorică Crișana și în regiunea de dezvoltare Nord-Vest .
Municipiul Căbești este situat în sud-estul Jude dans, în valea Valea Roșia, un afluent al Crișului Negru , în Munții Pădurea Craiului, la 15 km nord de Beiu 70 și 70 km sud-est de Oradea , capitala județului.
Municipalitatea este formată din următoarele cinci sate, denumire maghiară , (populație în 2002):
Prima mențiune scrisă a satului Căbești datează din 1239 .
Prin urmare, municipalitatea care a aparținut Regatului Ungariei și-a urmat istoria.
După compromisul din 1867 între austrieci și maghiari ai Imperiului austriac , principatul Transilvaniei a dispărut și, în 1876 , regatul Ungariei a fost împărțit în județe . Căbești se alătură județului Bihar ( Bihar vármegye ).
La sfârșitul Primului Război Mondial , Imperiul Austro-Ungar a dispărut și municipalitatea s-a alăturat României Mari la Tratatul de la Trianon .
În 1940 , în urma celui de- al doilea arbitraj de la Viena , municipalitatea a făcut parte din partea Iudețului care a rămas sub suveranitatea românească.
Perioadă | Identitate | Eticheta | Calitate | |
---|---|---|---|---|
Datele lipsă trebuie completate. | ||||
2012 | Ioan-Vasile Lăzău | PDL | Interimar | |
2012 | În curs | Silviu Toda | NLP |
Stânga | Scaune | |
---|---|---|
Partidul Național Liberal (PNL) | 5 | |
Partidul Social Democrat (PSD) | 4 | |
Alianța liberalilor și a democraților (ALDE) | 2 |
În 2002 , compoziția religioasă a municipalității era următoarea:
În 1910 , în perioada austro-ungară , municipalitatea avea 3.479 de români (98,92%) și 36 de unguri (1,02%).
În 1930 , existau 3.305 români (97,03%), 64 romi (1,88%), 18 evrei (0,53%) și 17 unguri (0,50%).
În 1956 , după al doilea război mondial , 2.611 români (99,47%) trăiau alături de 4 maghiari (0,15%) și 7 evrei (0,27%).
În 2002 , municipalitatea avea 2.007 de români (96,39%), 69 de romi (3,31%) și 3 unguri (0,14%). La acea dată, existau 698 de gospodării și 707 de locuințe.
1880 | 1890 | 1900 | 1910 | 1920 | 1930 | 1941 | 1956 | 1966 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
2.870 | 3 177 | 3 373 | 3.515 | 3.529 | 3.406 | 3.510 | 2.625 | 2367 |
1977 | 1992 | 2002 | 2007 | - | - | - | - | - |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
2.464 | 2 328 | 2.082 | 1 989 | - | - | - | - | - |
Economia municipiului se bazează pe agricultură, creșterea animalelor și silvicultură. Municipalitatea are 2.865 ha de teren arabil și 3.872 ha de pășune.
Există, de asemenea, o operație de mica .
Căbești se află pe drumul regional DJ764 care îl leagă de Remetea și Beiuș în sud și Roșia în nord.
Biserica Goila
Biserica Gurbești
Biserica Josani