Comitetul Național Polonez (în limba poloneză Komitet Narodowy Polski ) este o organizație politică a polonezilor din exil, format în Franța8 decembrie 1831, în urma eșecului răscoalei naționale din 1830-1831 împotriva stăpânirii rusești asupra Regatului Poloniei .
Zdrobirea răscoalei și recucerirea Varșoviei de către armata rusă în Septembrie 1831forțează câteva mii de polonezi, expropriați și lipsiți de drepturile lor civice, să emigreze, în special în Franța, fenomen căruia i se dă numele de Mare Emigrație .
În cadrul Marii Emigrații, Comitetul Național reprezintă o orientare liberală și republicană, în fața Societății Democrate Poloneze (1832), mai radicală, și a partidului hotelului Lambert al Prințului Adam Czartoryski , de orientare conservatoare.
Președinția Comitetului Național Polonez este asumată de Joachim Lelewel , politician și istoric. Obiectivul său este să organizeze o răscoală națională pentru a elibera Polonia de jugul ocupanților săi și a o restabili la granițele sale înainte de partiții. Comitetul intenționează să înființeze un stat republican, să desființeze iobăgia, să emancipeze țăranii și să impună egalitatea tuturor cetățenilor.
În urma apelului lansat de Comitet „către poporul rus” în Decembrie 1832pentru aniversarea insurecției decabriste din 1825 și după intervenția ambasadorului rus la Paris, Charles André Pozzo di Borgo , Lelewel și mai mulți membri ai conducerii Comitetului au fost obligați de autoritățile franceze să părăsească Parisul. Lelewel , aflat în arest la domiciliu la Tours , a fost chiar expulzat în Belgia înIulie 1833.