Alexius meinong

Alexius meinong Imagine în Infobox. Alexius meinong Biografie
Naștere 17 iulie 1853
Lviv
Moarte 27 noiembrie 1920(la 67 de ani)
Graz
Naţionalitate Prima Republică Austria
Instruire Universitatea din Viena
Activități Filozof , profesor , psiholog
Alte informații
Lucrat pentru Universitatea din Graz
Religie Biserica Catolica
Maestru Franz Brentano

Alexius Meinong (17 iulie 1853în Lemberg -27 noiembrie 1920în Graz ) este un matematician , teolog și filozof austriac . Este deosebit de renumit pentru că a pus bazele unei teorii a obiectului .

Exterioritatea obiectului care urmează să fie

El a fost elevul lui Franz Brentano (care a fost el însuși profesorul lui Edmund Husserl ), dar s-a abătut de la gândul profesorului său. Principalul punct al dezacordului cu Brentano este următorul: Brentano afirmă că conștiința nu poate avea pentru obiectul său obiecte care nu există ( a fortiori obiecte imposibile), ci că poate imagina doar pe cineva care le reprezintă. În schimb, Meinong afirmă că existența sau inexistența unui obiect este independentă de constituția sa internă; în termeni meinongieni, ființa ( Sein ) a unui obiect nu este niciodată deductibilă din ființa sa ( Sosein ): un obiect este întotdeauna exterior la ființă ( außerseiend , „în afara ființei”). Meinong vorbește despre principiul indiferenței pentru a semnifica că în sine obiectul pur este indiferent față de noțiunea de a fi: este suportul care este predeterminat logic în el. Ca țintă, obiectul este ontologic indiferent față de noțiunile de existență și subzistență. Statutul lui Gegenstand este destul de ambivalent, deoarece apare atât ca o condiție a ontologiei, cât și ca externă acesteia. Dacă se află în afara ontologiei, este în măsura în care nu mai are constrângerile sale. Ceea ce este suficient pentru a institui obiectul care, ca atare, este dat nu mai este ființă, ci out-being în măsura în care pune problema existenței în afara jocului. La nivel semantic, această indiferență de principiu este înțeleasă după cum urmează: indiferent dacă sau nu obiectul unei descrieri este o entitate, se poate spune că este așa cum o definește această descriere.

Orice act psihic are un obiect ( Gegenstand ) drept corelat .

Tipuri de ființă

Meinong distinge trei tipuri de ființă:

Anumite obiecte pot exista (pentru a lua exemple care nu sunt în Meinong: un munte, o pasăre poate exista); altele nu pot exista niciodată, precum obiectele matematice: aceste obiecte pur și simplu subzistă . În cele din urmă, o a treia clasă de obiecte nici nu poate subzista: sunt obiecte imposibile (cum ar fi cercul pătrat, exemplu citat de Meinong). Acestea dezvăluie, făcând acest lucru, modul minim de a fi. Orice obiect este cel puțin dat  : acest tip de ființă nu are opus.

Când cineva neagă ființa unui obiect, de exemplu, aceasta echivalează cu afirmarea neființei sale ( Nichtsein ); și pentru a spune ceva despre acest obiect (chiar dacă este, în acest caz, neființa sa), trebuie dat într-un fel, că „există” acest obiect.

Tipuri de obiecte

Meinong distinge patru clase de obiecte ( Gegenstand)  :

Aceste patru clase de obiecte corespund patru activități psihice:

Fiecare experiență este legată de un tip de obiect.

Traduceți Meinong

Textele lui Meinong sunt destul de dificil de tradus în franceză, deoarece fac distincții între termeni (în general, un termen german și unul latin) care sunt în general traduși de același cuvânt în franceză; de exemplu, Gegenstand și Objekt , sau chiar bestehen și existieren . Traducătorii francezi sunt obligați să ocolească dificultatea creând sau deturnând alte cuvinte; de exemplu, Jean-François Courtine și Marc de Launay traduc Objekt prin „obiectivitate”, bestehen prin „subzistență”. Poate ar fi mai bine să traducem termenul bestehen prin „a consta”, deoarece obiectivul nu este în maniera unei substanțe, ci are mai degrabă o consistență, o „insistență”.

În plus, traducerea dualismelor formate prin opoziția rădăcinilor latine și germanice prin neologisme apare foarte arbitrară. Aceste traduceri sunt, dacă nu chiar confuze, cel puțin în sine, total nesemnificative. O altă soluție este de a regândi acești termeni pentru ceea ce au însemnat în mintea autorului și de a propune termeni complexi, la un capăt și la celălalt, o reformulare reală a textelor care pune limba în centrul atenției. menit acolo - care rămâne chiar principiul activității de traducere. Putem cita pe acest subiect eseul Traducere și semnificație de Willard Van Orman Quine , putem aminti, de asemenea, modul în care Heidegger însuși a trebuit să manipuleze sintaxa germană - mai degrabă decât cuvintele sale - pentru a introduce concepte antice în discursul filosofic modern - precum Kant a făcut deja înaintea lui .

Lucrări de Meinong disponibile în franceză

Articol asociat

Note și referințe

  1. (în) Referință Oxford
  2. (în) Britannica Online
  3. (în) Articolul Meinong din Enciclopedia Stanford a filosofiei
  4. (în) Ontology.com, Obiecte de teorie Meinong
  5. Capitolul II din Cuvânt și obiect , MIT Press, 1960, pp. 26-79.
  6. (ro) ndpr.edu

linkuri externe