Alegeri parlamentare lituaniene 2020

Anterior 2016
Alegeri parlamentare lituaniene 2020
141 de locuri din Seimas
(majoritate absolută: 71 de locuri)
11 și25 octombrie 2020
Corpul electoral și rezultatele
Înregistrat 2 457 722
Alegători 1 168 607
  47,55% ▼  −3.1
Voturi goale și nule 41.246
Ingrida Simonyte 2019.jpg TS-LKD  - Ingrida Šimonytė
Voce 290.012
24,82%  ▲  +3.1
Locuri obținute 50 ▲  +19
Saulius Skvernelis.jpg LVŽS  - Saulius Skvernelis
Voce 204.473
17,50%  ▼  −4
Locuri obținute 32 ▼  −22
Antanas G.jpg DP  - Antanas Guoga
Voce 110.566
9,46%  ▲  +4,8
Locuri obținute 10 ▲  +8
Gintautas Paluckas.png LSDP  - Gintautas Paluckas  (lt)
Voce 108.236
9,26%  ▼  −5.2
Locuri obținute 13 ▼  −4
Aušrinė Armonaitė.png LP  (lt)  - Aušrinė Armonaitė  (lt)
Voce 105.455
9,02% 
Locuri obținute 11 ▲  +11
Fondation Neva Grand Prix feminin Geneva 11-05-2013 - Viktorija Cmilyte.jpg LRLS  - Viktorija Čmilytė
Voce 79.308
6,79%  ▼  −2.3
Locuri obținute 13 ▼  −1
primul ministru
De ieșire Ales
Saulius Skvernelis
LVŽS 		Ingrida Šimonytė
TS-LKD

La alegerile parlamentare 2020 din Lituania (în lituaniană  : . 2020 m Lietuvos Respublikos Seimo rinkimai ) au loc în zilele de duminică11 și 25 octombrie 2020Pentru a alege timp de patru ani 141 de deputați ai 8 - lea  termen al Seimas .

Opoziția Uniunea Patrie - Creștin-Democrați (TS-LKD) conduce cu mai mult de o treime din locurile în fața Uniunii Agrare și Verzi conduse de premierul Saulius Skvernelis , care a scăzut brusc.

Liderul TS-LKD, Ingrida Šimonytė, formează un guvern de coaliție cu Partidul Libertății și Mișcarea Liberală și devine prim-ministru.

Context

Alegerile legislative din octombrie 2016 au înregistrat victoria surpriză a Uniunii Agrare și Verzilor Lituanieni (LVŽS) care, deși lipsea cu ușurință primul loc la nivel național în primul tur care venea în spatele Uniunii Patriei , a câștigat de departe votul în turul doi. Aproape inexistentă înainte de alegeri, LVZS a profitat de nemulțumirea alegătorilor cu partidele tradiționale și , astfel , au totalizat 54 de mandate din 141. Partidul Social Democrat (LSDP) , condus de ieșire prim - ministrul Algirdas Butkevičius , cel care pierde mare în alegerile generale , a ajuns pe locul trei și a pierdut mai mult de jumătate din locuri, în timp ce partenerii coaliției sale se prăbușesc.

Șeful uniunii agrare, Ramūnas Karbauskis , este încredințat24 octombrie 2016sarcina de a forma o majoritate guvernamentală de către președintele Republicii Dalia Grybauskaitė . 9 noiembrieApoi, partidul semnează un acord pentru formarea unui guvern de coaliție cu Partidul Social Democrat, cele două partide având împreună o majoritate absolută fragilă, cu un singur loc. La propunerea lui Karbauskis, Saulius Skvernelis devine prim-ministru .

Cu toate acestea, decizia de a forma o coaliție cu Uniunea Agrară a dus la o divizare în cadrul Partidului Social Democrat atunci când un vot al activiștilor săi a cerut încheierea acestuia în anul următor. Unii dintre deputații săi favorabili continuării coaliției l-au lăsat să formeze Partidul Laburist Social Democrat care, cu 11 deputați, a reformat un guvern minoritar cu Uniunea Agrară în timp ce Partidul Social Democrat s-a alăturat opoziției. Pierderea sprijinului unora dintre adjuncții partenerului său obligă guvernul să încheie un acord cu partidul Ordinea și Justiția , care, prin urmare, oferă guvernului Skvernelis sprijin pentru neparticipare .

După eșecul său de a nu se califica pentru turul doi al alegerilor prezidențiale din mai 2019 , Saulius Skvernelis anunță că va demisiona din funcția sa pe12 iulie, sau ziua depunerii jurământului președintelui ales. El declară astfel: „Eșecul meu de a ajunge la a doua rundă reflectă estimarea care mi-a fost pusă ca om politic. Accept această estimare și îmi datorez să iau această decizie. " . Cu toate acestea, Skvernelis reexaminează ulterior această decizie, decidând să rămână în funcție până la alegerile legislative din 2020.

Sistem electoral

Seimas este un unicameral parlament cu 141 de locuri ocupate timp de patru ani , printr - un sistem de vot paralel . Astfel, 71 de locuri vor fi ocupate în conformitate cu o versiune modificată a primului tur în două tururi, în funcție de numărul de circumscripții electorale . Candidații care vin pe primul loc în primul tur sunt aleși dacă obțin majoritatea absolută a tuturor voturilor, inclusiv voturile goale și nule, și dacă participarea depășește cvorumul de 40% dintre cei înscriși pe listele electorale din circumscripțiile lor electorale. În caz contrar, se organizează un al doilea tur între cei doi candidați principali, iar cel care obține cele mai multe voturi este ales. Cu toate acestea, dacă prezența la vot este din nou sub 40%, întregul proces electoral este reluat în circumscripția în cauză.

În plus față de aceste locuri majoritare, există 70 de locuri ocupate de reprezentare proporțională cu mai mulți membri cu liste deschise, vot preferențial și un prag electoral de 5% într-o singură circumscripție națională. Alegătorii au posibilitatea de a vota un vot preferențial pentru unul dintre candidații de pe lista pe care o aleg pentru a-și muta locul în ea. După numărarea voturilor, locurile sunt distribuite conform metodei celei mai mari medii tuturor listelor care au trecut pragul electoral. Acesta din urmă este stabilit la 5% din toate voturile valabile, gol și nul, dar crește la 7% pentru coalițiile mai multor partide. Odată ce listele au fost alocate locurile lor, acestea sunt distribuite cu prioritate candidaților care au obținut cele mai preferențiale voturi.

Un referendum constituțional de origine populară organizat înMai 2019 a prezis o reducere de la 141 la 121 a numărului de parlamentari, dar rezultatul său nu a fost validat din cauza participării insuficiente.

Forțele implicate

Principalele petreceri
Stânga Ideologie Capul listei Rezultate în 2016
Uniunea Patriei - Democrați Creștini
Tėvynės sąjunga - Lietuvos krikščionys demokratai (TS-LKD)
Conservatorism de centru dreapta , democrație creștină , liberalism 		Ingrida Šimonytė 21,70%
31 de locuri
Uniunea Agrară și a Verzilor
Lietuvos valstiečių ir žaliųjų sąjunga (LVŽS) 		De la centru la centru dreapta
Agrarism , tehnocrație , conservatorism 		Saulius Skvernelis
( prim-ministru ) 		21,53%
54 de locuri
Partidul Social Democrat
Lietuvos socialdemokratų partija (LSDP) 		Centrul de stânga
Social-democrație , progresism 		Gintautas Paluckas 14,42%
17 locuri
Partidul Laburist Social Democrat
Lietuvos socialdemokratų darbo partija (LSDDP) 		De la centru la centru stânga
Democrația socială , europhilia , a treia cale 		Gediminas Kirkilas LSDP divizat
Mișcarea liberală
Lietuvos Respublikos Liberalų sąjūdis (LRLS) 		Centrul pentru
Liberalism , Europhilia 		Viktorija Čmilytė 9,06%
14 locuri
Campania electorală poloneză
Lietuvos lenkų rinkimų akcija (LLRA) 		Centrul de dreapta pentru
apărarea polonezilor din Lituania , democrație creștină , rusofilie 		Valdemar Tomaševski 5,48%
8 locuri
Partidul Laburist
Darbo partija (DP) 		Centrul pentru
Liberalism Social , Populism 		Antanas Guoga 4,68%
2 locuri
Freedom Party (LP)
Laisvės partija (LP) 		Centre for
Social Liberalism , LGBT Rights , Feminism , Europhilia 		Aušrinė Armonaitė LRLS divizat

Sondaje

Lituania, sondaj de opinie post-2016 cu LOESS.svg Intenții de vot de la alegerile legislative din 2016.

Rezultate

Rezultatele preliminare ale alegerilor legislative lituaniene din 2020
Seimas 2020.svg
Stânga Proporţional Circumscripții electorale Total +/-
Prima runda Runda a doua
Voturi % +/- Scaune Voturi % Scaune Voturi % Scaune
Uniunea Patriei - Democrați Creștini (TS-LKD) 290.036 24,82 crescând 3.12 23 267.976 22,94 1 352.566 38,42 26 50 crescând 19
Uniunea Agrară și a Verzilor (LVŽS) 204.482 17.50 in scadere 4.03 16 169.551 14.51 0 209.714 22,85 16 32 in scadere 22
Partidul Laburist (DP) 110.547 9.46 crescând 4,78 9 88.083 7.54 0 8,077 0,88 1 10 crescând 8
Partidul Social Democrat (LSDP) 108.244 9.26 in scadere 5.16 8 130.559 11.17 0 75.560 8.23 5 13 in scadere 4
Partidul Libertății (LP) 105.474 9.03 Nv 8 69.740 5,97 0 68 630 7.48 3 11 crescând 11
Mișcarea liberală (LRLS) 79 310 6,79 in scadere 2.27 6 102.586 8,78 0 57,671 6.28 7 13 in scadere 1
Acțiunea electorală poloneză (LLRA) 56.353 4,82 in scadere 0,66 0 52.905 4.53 2 14 835 1,62 1 3 in scadere 5
Partidul Social Democrat al Muncii (LSDDP) 37.043 3.17 Nv 0 51 229 4.41 0 26,198 2,85 3 3 crescând 3
Party central (CPT) 26,686 2.28 n / A 0 20.474 1,75 0 5.405 0,59 0 0 in scadere 1
Alianța Națională (NS) 24 921 2.13 Nv 0 14 938 1.28 0 0 în stagnare
Freedom Union (PLT) 23 266 1,99 n / A 0 28.568 2,44 0 9 631 1,05 1 1 in scadere 7
Partidul Verde (LŽP) 19 156 1,64 in scadere 0,30 0 35 174 3.01 0 6 648 0,72 1 1 în stagnare
Calea curajului (DK) 13 187 1.13 crescând 0,86 0 2.573 0,22 0 0 în stagnare
Lituania pentru toată lumea (PLV) 11 221 0,96 n / A 0 7 692 0,66 0 0 în stagnare
Uniunea Creștină (KS) 8.791 0,75 Nv 0 17.360 1,49 0 0 în stagnare
Uniunea de Solidaritate Intergenerațională (KSSSL) 5.770 0,49 n / A 0 2 753 0,24 0 0 în stagnare
Partidul Popular (LLP) 2 936 0,25 in scadere 0,76 0 1.087 0,09 0 0 în stagnare
Independent 43.756 3,74 0 41 936 4.57 4 4 în stagnare
Voturi goale și nevalide 41 261 3.53 in scadere 0,59 61.615 5.27 36.526 3,98
Voturi valide 1.127.423 96,47 1.107.003 94,73 881 148 96.02
Voturi goale și nevalide 41 261 3.53 61.615 5.27 36.526 3,98
Total 1 168 684 100 - 70 1 168 618 100 3 917 674 100 68 141 în stagnare
Abțineri 1.289.038 52,45 1.289.104 52,45 1.438.052 61.04
Înregistrat / participare 2 457 722 47,55 2 457 722 47,55 2 355 726 38,96

Carduri

Prima runda

Runda a doua

Analiză

La fel ca în 2016, în primul scrutin s-a clasat Uniunea Patriei - Creștin-Democrați (TS-LKD), urmată de Uniunea Agrară și Verzii (LVŽS). Dintre cele două formațiuni conservatoare, doar prima este totuși în creștere, LVŽS înregistrând la rândul său o scădere a ponderii sale de voturi. Partidul social-democrat lituanian suferă, de asemenea, un declin accentuat, victima scindării unora dintre membrii săi care au format Partidul Social Democrat al Muncii. Reprezentarea proporțională a văzut, de asemenea, progresul Partidului Laburist - care și-a dublat partea de voturi și s-a poziționat ca rege din cauza ideologiei sale centriste - și a intrării în parlament a Partidului Libertății, o formațiune progresistă care creează o surpriză prin reunirea a aproape unul din zece alegători pentru prima lor participare la alegeri naționale.

Sondajul a înregistrat a doua cea mai mică participare de la revenirea la democrație după cea înregistrată în 2004, când doar 46% dintre alegători au participat la urne. Rezultatele în circumscripțiile electorale majoritare sunt foarte similare în primul tur cu cele din alegerile anterioare, cu abia 3 locuri din 71 câștigate în primul tur și o poziție de favorit al TS-LKD în majoritatea scrutinului raioane. Cu toate acestea, spre deosebire de alegerile anterioare, TS-LKD a câștigat în turul al doilea, LVŽS nereușind să-și reproducă victoria surpriză din 2016.

Printre candidații învinși în scrutinul cu un singur membru s-au numărat ministrul de externe Linas Linkevičius , candidat LSDDP în circumscripția expatriată unde a venit pe locul trei, precum și președintele LSDP Gintautas Paluckas, înaintea doar cinci voturi în circumscripția Utenos de către concurentul său creștin-democrat runda a doua.

Apartamente

Provocare

Acțiunea alegerilor din Polonia în Lituania anunță15 octombrie 2020a confiscat Comisia electorală pentru a anula rezultatele alegerilor, argumentând o încălcare a legii electorale de către programul de televiziune al jurnalistului Andrius Tapinas de la Laisvės TV, care l-a implicat direct și personal pe președintele partidului, Valdemar Tomaševski . Acesta din urmă îl acuză pe miliardarul american George Soros că a finanțat postul de televiziune pentru a „ataca forțele politice care apără puternic valorile creștine și tradiționale” . La trei zile după a doua rundă, președintele Uniunii Agrare Lituaniene și Verzii Ramūnas Karbauskis solicită Seimas să solicite Curții Constituționale o hotărâre privind programul TV Laisvės și impactul acestuia asupra campaniei electorale.

Formarea guvernului

Lider al TS-LKD, căruia nu îi aparține, fosta ministru de finanțe Ingrida Šimonytė este abordată pentru a-l succeda pe Saulius Skvernelis în funcția de prim-ministru, în fruntea unei coaliții între creștin-democrații, mișcarea liberală și Partidul Libertății. Cele trei părți fac o declarație comună în acest sens a doua zi după a doua rundă.

În același timp, președintele Republicii Gitanas Nausėda primește toți liderii și liderii partidului. La sfârșitul consultărilor sale, el a declarat „să îi dorească lui Ingrida Šimonytė toate succesele în viitoarele sale responsabilități de prim-ministru, subliniind totuși că „ rămâne de făcut o lucrare pentru a forma o coaliție și a distribui portofoliile ministeriale ” . 28 octombrie, șeful statului detaliază viziunea sa personală asupra viitorului guvern, solicitând formarea unei „ echipe durabile, cu sprijin politic puternic și capabilă să pună în aplicare reforme reale” formate din oameni care îndeplinesc criteriile „protecției întregii societăți, nu de grupuri mici de interes, hotărâre de a aduce schimbări în sectoare cheie, îngrijire autentică pentru oameni, competență, responsabilitate și onestitate ” . Spre deosebire de predecesorul său Dalia Grybauskaitė , el nu intenționează să organizeze un fel de interviu de angajare cu fiecare ministru, ci să discute cu ei principalele lor obiective și aspirația lor de a susține statul bunăstării, care a fost un angajament al campaniei sale din 2019.

9 noiembrie, Gabrielius Landsbergis , Viktorija Čmilytė-Nielsen și Aušrinė Armonaitė  (lt) semnează un acord de coaliție între Uniunea Patriei, Mișcarea Liberală și Partidul Libertate care garantează viitorului guvern o majoritate absolută de 74 de deputați din 141. Acordul aduce13 noiembrie pentru alegerea în funcția de președinte al Seimas din Viktorija Čmilytė-Nielsen, a Mișcării Liberale și pentru numirea lui Ingrida Šimonytė în funcția de prim-ministru pe 24 noiembrie.

Note și referințe

Note

  1. Rezultă procente din sistemul proporțional la nivel național
  2. Numărat în total în conformitate cu legea electorală lituaniană.

Referințe

  1. „  Legislativ în Lituania: victoria surpriză a Uniunii țăranilor și a verzilor  ” , pe ladepeche.fr ,23 octombrie 2016(accesat pe 13 martie 2018 ) .
  2. „  Lituania: centristii și conservatorii câștigă alegerile legislative  ” , pe lemonde.fr ,24 octombrie 2016(accesat pe 13 martie 2018 ) .
  3. „  Uniunea țăranilor și verzilor responsabili de formarea majorității  ” , pe actu.orange.fr ,24 octombrie 2016.
  4. Olivier Truc , „  În Lituania, un nou guvern care să lupte împotriva emigrării tinerilor  ”, Le Monde.fr ,11 noiembrie 2016( ISSN  1950-6244 , citit online , accesat la 12 noiembrie 2016 ).
  5. (lt) Paulius Gritėnas, „  R.Karbauskio valstiečiai pasirašė sutartį su G.Kirkilo socdarbiečiais:„ Kitos politinės alternatyvos nėra “  ” , pe 15min.lt ,24 aprilie 2018(accesat la 7 februarie 2020 ) .
  6. (lt) „  Baigiamos derybos dėl koalicijos: planuojama pasirašyti sutarti  ” pe www.respublika.lt (accesat la 7 februarie 2020 ) .
  7. „  Alegerile prezidențiale lituaniene: învins, primul ministru își anunță demisia  ” , pe Le Monde ,13 mai 2019(accesat la 28 mai 2020 )
  8. Alexis Vannier, „  Întoarcerea liberal-conservatoare în Lituania - Le Taurillon  ” , pe Le Taurillon ,29 octombrie 2020(accesat pe 29 octombrie 2020 ) .
  9. (în) "  Alegerile pentru Seimas  " pe lrs.lt .
  10. (lt) „  I-2721 Lietuvos Respublikos Seimo rinkimų įstatymas  ” , la www.e-tar.lt (accesat la 6 februarie 2020 ) .
  11. (în) „  Rezultate  ” .
  12. „  Sondaj proporțional cu rezultatele  ” .
  13. „  Rezultate circumscripții circumscripție prima rundă  ” .
  14. „  Rezultate circumscriptii doilea tur  “ .
  15. „  Lituania: dreptul conservator în fruntea alegerilor legislative  ” , Eliberare ,12 octombrie 2020(accesat la 13 octombrie 2020 ) .
  16. Justinas Šulioka, „  Tot ce trebuie să știți despre alegerile legislative din Lituania  “ , pe www.euractiv.fr ,12 octombrie 2020(accesat la 13 octombrie 2020 ) .
  17. (în) Austėja Masiokaitė-Liubinienė, "  FM lituanian nu reușește să-și asigure locul în alegerile parlamentare  " , Radio și televiziune naționale lituaniene ,13 octombrie 2020(accesat la 27 octombrie 2020 ) .
  18. (în) „  Liderul social-democrat pierde alegerile cu cinci voturi după recontare  ” , Radio și Televiziune Naționale Lituaniene ,27 octombrie 2020(accesat la 27 octombrie 2020 ) .
  19. (în) „  Partidul minorității poloneze din Lituania cere anularea rezultatelor alegerilor  ” , Radio și televiziune naționale lituaniene ,15 octombrie 2020(accesat pe 29 octombrie 2020 ) .
  20. (în) „  Liderul partidului de guvernământ sugerează provocarea rezultatelor alegerilor din Lituania  ” , Radio și televiziune naționale lituaniene ,28 octombrie 2020(accesat pe 29 octombrie 2020 ) .
  21. „  Lituania: opoziția de centru-dreapta pretinde victoria la alegerile legislative  ” , Le Monde ,26 octombrie 2020( ISSN  1950-6244 , accesat la 27 octombrie 2020 ) .
  22. „  Alegeri. În Lituania, alegerile legislative anunță un punct de cotitură pentru femei  ” , Courrier international ,26 octombrie 2020(accesat la 27 octombrie 2020 ) .
  23. (lt) "  Trijų partijų vadovai paskelbė bendrą deklaraciją  " , TS-LKD,26 octombrie 2020(accesat pe 29 octombrie 2020 ) .
  24. (în) „  Președintele lituanian dorește succes în Šimonytė PRIIND rolul primului ministru  ” , The Baltic Times ,26 octombrie 2020(accesat la 27 octombrie 2020 ) .
  25. (în) „  Președintele lituanian își prezintă cererile pentru viitorul guvern  ” , Radio și televiziune naționale lituaniene ,28 octombrie 2020(accesat pe 29 octombrie 2020 ) .
  26. (în) „  Partidul liberal și conservator al Lituaniei semnează acordul de coaliție  ” , Radio și Televiziune Naționale Lituaniene ,9 noiembrie 2020(accesat la 10 noiembrie 2020 ) .
  27. https://www.facebook.com/RAFELASINY , „  Parlamentul lituanian aprobă noul prim-ministru, apoi închide din cauza virusului virusului Țara Parlamentului Parlamentul Lituania  ” , la News 24 ,24 noiembrie 2020(accesat la 24 noiembrie 2020 ) .