Ajaccio | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Stema |
|||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Administrare | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Țară | Franţa | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Colectivitate teritorială unică | Corsica ( prefectura ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Circumscripția departamentală |
Corse-du-Sud ( prefectură ) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Arondisment |
Ajaccio ( capitală ) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Intercomunalitate |
Comunitatea de aglomerare din țara Ajacciană ( sediul central ) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Mandatul primarului |
Laurent Marcangeli ( DVD ) 2020 -2026 |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cod poștal | 20.000, 20090 și 20167 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Cod comun | 2A004 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Demografie | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Grozav | Ajacciens | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Populația municipală |
70.817 locuitori. (2018 ) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Densitate | 863 locuitori / km 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Populația de aglomerare |
82.441 locuitori. (2018) | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Geografie | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Detalii de contact | 41 ° 55 ′ 36 ″ nord, 8 ° 44 ′ 13 ″ est | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Altitudine | Min. 0 m Max. 790 m |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Zonă | 82,03 km 2 | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Tip | Municipalitate urbană și de coastă | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Unitate urbană |
Ajaccio ( centrul orașului ) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Zona de atracție |
Ajaccio (centrul orașului) |
||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Alegeri | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Departamental | Oras principal al celor cinci cantoane | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Locație | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Geolocalizare pe hartă: Corsica
| |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Conexiuni | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Site-ul web | ajaccio.fr | ||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
Ajaccio [aʒaksjo] (în Corsica : Aiacciu ) este un francez comuna , prefectura a departamentului de Corse-du-Sud și capitala din Corsica . Este situat pe coasta de vest a insulei, la 390 km de Marsilia .
Ajaccio avea 70.817 locuitori în 2018, numiți Ajacciens , iar aglomerarea sa avea 82.441 locuitori.
După ce a cunoscut un declin relativ în Evul Mediu, Ajaccio s-a dezvoltat odată cu prezența genovezilor, care au construit acolo o cetate în 1492 la sud de oraș.
„Oraș imperial” și anterior „oraș al coralului”, capitala corsicană este cunoscută pentru că a fost locul de naștere al lui Napoleon Bonaparte, precum și pentru că a fost primul oraș francez eliberat în timpul celui de- al doilea război mondial ,9 septembrie 1943.
Orașul este situat în partea de sud a Corsei , mărginită de Marea Mediterană . Are o poziție avantajoasă în comparație cu restul insulei. Este situat într-o poziție protejată pe coasta de vest a insulei. Orașul în sine se întinde pe malul nordic al Golfului Ajaccio , între Gravona și vârful Parata , inclusiv Insulele Sanguinaires . Multe plaje și golfuri se învecinează cu teritoriul său, a cărui parte vestică este deosebit de accidentată (punctul cel mai înalt: 790 metri). Există câmpii rare, precum Cannes și Salines .
Golful Ajaccio.
Insulele Sanguinarii.
Înălțimi Ajaccio
Villanova | Alata | Afa |
Golful Ajaccio | Bastelicaccia | |
Golful Ajaccio | Golful Ajaccio | Grosseto-Prugna |
De atunci există o stație1 st martie 1944la aeroport la 41.91806, 8.79278 , la 5 m deasupra nivelului mării.
Orașul are un climat mediteranean , clasificat Csa în clasificarea Köppen și Geiger. Soarele mediu anual este de 2.726 ore.
Există variații climatice locale semnificative, în special în ceea ce privește expunerea la vânt și precipitațiile totale, în funcție de localizarea acestora în centrul urban, în apropierea aeroportului sau a insulelor Sanguinaires . Precipitațiile medii anuale sunt de 645,6 mm la stația Campo dell'Oro și de 523,9 mm la cea din Parata , a treia cea mai uscată din Franța continentală. Căldura și seceta verii sunt oarecum temperate de apropierea de Marea Mediterană , cu excepția cazului în care sirocul suflă . Toamna și primăvara, pot apărea evenimente de ploaie severă și furtună. Iernile sunt blânde, iar zăpada este destul de rară. Ajaccio este orașul din Franța care deține, în perioada de referință 1971-2000, recordul numărului de furtuni, cu o medie de 39 de zile de furtună pe an.
14 septembrie 2009, orașul a fost lovit de o tornadă F1 pe scara Fujita . Au fost puține pagube (inclusiv panouri rupte, plăci suflate, mașini răsturnate și geamuri sparte) și nicio victimă.
Lună | Ianuarie | Februarie | Martie | Aprilie | Mai | iunie | Iul. | August | Sept. | Oct. | Noiembrie | Dec. | an |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Temperatura medie medie ( ° C ) | 4.2 | 4.1 | 5.6 | 7.9 | 11.6 | 14.8 | 17.3 | 17.6 | 15.1 | 12.3 | 8.4 | 5.5 | 10.4 |
Temperatura medie (° C) | 8.9 | 9 | 10.6 | 12.9 | 16.7 | 20.1 | 22.8 | 23.1 | 20.5 | 17.4 | 13.2 | 10.1 | 15.5 |
Temperatura maximă medie (° C) | 13.7 | 13.9 | 15.5 | 17.9 | 21.7 | 25.3 | 28.4 | 28.7 | 25.9 | 22.5 | 17.9 | 14.7 | 20.5 |
Înregistrarea datei reci (° C) a înregistrării |
−7 09/1981 |
−8,1 11/1986 |
-5.6 06/1971 |
−1,7 08/1956 |
3 02/1960 |
6,8 02/1980 |
9.2 06/1954 |
9.1 31/1956 |
7.6 24/1977 |
1.6 31/1974 |
−3.2 22/1998 |
−4,9 1980-09 |
−8,1 1986 |
Înregistrați căldura (° C) data înregistrării |
22.4 23/1997 |
25,3 11/1979 |
29.6 24/2001 |
32.2 28/2012 |
34.6 26/2008 |
40.1 14/2019 |
40,3 26/1983 |
39,5 03/1988 |
40 17/1975 |
35 15/1988 |
29.4 1967/16 |
22,7 22/1989 |
40,3 1983 |
Soare ( h ) | 137.2 | 154,9 | 211.7 | 224,9 | 286,8 | 324,7 | 369,8 | 335.1 | 257.6 | 200,6 | 136,5 | 116.2 | 2 755,8 |
Precipitații ( mm ) | 56.7 | 45.1 | 49.1 | 54,8 | 44 | 22.1 | 6.7 | 19.7 | 51,5 | 85,6 | 103,9 | 76.4 | 615.6 |
din care numărul de zile cu precipitații ≥ 1 mm | 6.6 | 6.6 | 6.3 | 7.3 | 5.4 | 2.7 | 1 | 2.1 | 5 | 7.6 | 9 | 8.9 | 68.4 |
din care număr de zile cu precipitații ≥ 5 mm | 3.4 | 3.3 | 2.9 | 3.6 | 2.6 | 1.2 | 0,4 | 1 | 2.7 | 4.5 | 5.5 | 4.6 | 35.6 |
Numărul de zile cu zăpadă | 0,6 | 1 | 0,3 | 0,2 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0 | 0,1 | 0,2 | 2.4 |
Numărul de zile cu grindină | 0,5 | 0,7 | 0,9 | 0,7 | 0,1 | 0 | 0 | 0,1 | 0,2 | 0,1 | 0,7 | 0,6 | 4.6 |
Numărul de zile de furtună | 2.1 | 2.2 | 2.4 | 3.3 | 3.4 | 2.4 | 2.6 | 3.5 | 5.3 | 5.2 | 4.6 | 2.1 | 39 |
Numărul de zile cu ceață | 0,2 | 0,3 | 0,8 | 0,5 | 0,4 | 0,2 | 0,2 | 0,1 | 0,1 | 0,1 | 0 | 0,3 | 3.1 |
Orașul este accesibil cu RT 21 (ex-RN 193) din Bastia și Corte , cu RT 40 (ex-RN 196) din Porto-Vecchio , Bonifacio și Sartène și cu RD 81 din Calvi și Vico .
Aceste axe principale, precum și drumurile secundare care duc spre satele periurbane, leagă Ajaccio de la nord, locul orașului imperial formând un cul de sac blocat de mare spre sud. Doar Cours Napoléon și Boulevard du Roi-Jérôme vă permit să traversați orașul.
Acest lucru explică, împreună cu densitatea urbană ridicată, problemele majore de trafic și parcare întâmpinate, în special în perioadele de vârf și în sezonul turistic de vară. Un șosea de centură ocolitoare care traversează mai multe cartiere se apropie de finalizare.
Orașul este îndepărtat, pe drum, de:
Rețeaua Muvistrada oferă un serviciu de aproximativ cincisprezece linii urbane și 8 linii periurbane, a căror frecvență variază în funcție de numărul de linii utilizate (interval de 30 de minute pentru cea mai importantă). În plus, două navete Aiaccina deservesc centrul orașului, iar naveta maritimă Muvimare a legat orașul de Porticcio din 2015.
Un parc de relee cu 300 de locuri a fost construit în Mezzana în orașul vecin Sarrola-Carcopino pentru a promova intermodalitatea dintre mașini și transportul public. A fost inaugurat pe12 iulie 2010.
În plus, municipalitatea a menționat introducerea unui tramvai sau a unui tramvai-tren între stația Mezzana din zona periurbană și stația Ajaccio situată în centru.
AeroportOrașul este deservit de un aeroport Ajaccio-Napoleon-Bonaparte , aeroport internațional, sediul Air Corsica , compania aeriană corsicana. Conectează Ajaccio la mai multe orașe din Franța continentală (inclusiv Paris , Marsilia , Nisa , Lyon , Bordeaux , Lille , Toulouse , Clermont-Ferrand , Brive , Brest, Rennes, Caen) ... și Europa , Londra , Geneva , Amsterdam , Bruxelles , Roma , Barcelona etc prin funcția sa turistică. Este cel mai important aeroport din Corsica în ceea ce privește traficul. Poate găzdui puțin peste 1.000.000 de pasageri pe an.
PortPortul Ajaccio este conectat zilnic la continentul francez ( Marsilia , Toulon și Nisa ). Există legături sezoniere cu Sardinia ( Porto Torres ), precum și un serviciu sezonier care servește Calvi și Propriano . Cele trei companii de transport maritim care asigură aceste conexiuni sunt Corsica Linea , La Méridionale și Corsica Ferries .
Ajaccio a devenit, de asemenea, o escală de croazieră remarcabilă (cu 909.752 de pasageri în 2011), de departe primul în Corsica și al doilea în Franța (în spatele Marsilei , dar înaintea orașului Nisa / Villefranche-sur-Mer și Cannes ). Scopul final este ca Ajaccio să devină principalul port francez pentru croaziere, dar și ca orașul să devină un cap de pod pentru plecări.
Funcția portuară a orașului este, de asemenea, alcătuită din comerț, iahturi și pescuit artizanal (3 porturi). În trecut, portul Ajaccio a fost locul de plecare pentru zeci de coraleri în fiecare zi, timp de luni de zile, în căutarea mărfurilor lor lângă coastele Africii de Nord .
Sine de cale ferataStația Ajaccio aparținând Căilor Ferate Corse , este situată lângă port, Piața Pierre Griffi și poate face legătura cu trenul Corte , Bastia (durata: 3 h 25 min) și Calvi (corespondență).
Alte trei stații sunt situate pe teritoriul municipalității:
Ajaccio este un municipiu urban, deoarece face parte din municipalități dense sau densitate intermediară, în sensul grilei de densitate municipală din Insee . Aparține unității urbane din Ajaccio , o aglomerare intra-departamentală care grupează 5 municipalități și 82.128 de locuitori în 2017 , din care este un centru-oraș .
În plus, orașul face parte din zona de atracție din Ajaccio , din care este centrul orașului. Această zonă, care include 79 de municipalități, este clasificată în zone cuprinse între 50.000 și mai puțin de 200.000 de locuitori.
Municipiul, mărginit de Marea Mediterană , este, de asemenea, un municipiu de coastă în sensul legii3 ianuarie 1986, cunoscută sub numele de legea costieră . De atunci, se aplică dispoziții specifice de urbanism pentru a păstra spațiile naturale, siturile, peisajele și echilibrul ecologic al litoralului , cum ar fi, de exemplu, principiul inconstructibilității, în afara zonelor urbanizate, pe fâșie. Linia de coastă de 100 de metri sau mai mult dacă planul urbanistic local prevede acest lucru.
Terenul orașului, după cum se reflectă în baza de date a ocupației biofizice a solului european Corine Land Cover (CLC), este marcat de importanța pădurilor semi-naturale și a mediului (59,7% în 2018), cu toate acestea o scădere față de 1990 (62,3% ). Defalcarea detaliată în 2018 este următoarea: vegetație arbustivă și / sau erbacee (47,1%), zone agricole eterogene (13,6%), zone urbanizate (13,4%), păduri (7,6%), zone industriale sau comerciale și rețele de comunicații (7,3 %), spații deschise, fără sau cu puțină vegetație (5%), pajiști (3%), culturi permanente (1,6%), spații verzi artificiale, fără agricultură (1,1%), ape maritime (0,2%), zone umede interioare ( 0,1%).
IGN , de asemenea , oferă un instrument online pentru a compara evoluția în timp a utilizării terenurilor în municipiu (sau zone la diferite scări). Mai multe ere sunt accesibile ca hărți aeriene sau fotografii: harta Cassini ( secolul al XVIII- lea), harta personalului (1820-1866) și perioada actuală (1950 până în prezent).
Ajaccio are un plan urbanistic local .
De asemenea, a fost semnată o cartă eco-districtuală pentru Finosello și a fost inițiată procedura de înființare a unei zone arhitecturale și de îmbunătățire a patrimoniului .
În cazul în care municipalitatea Ajaccio are o suprafață mare (82.03 de km 2 ), numai o parte este urbanizată. Ca urmare, unitatea urbană din Ajaccio este situată în estul orașului, pe o fâșie de coastă formând un arc de cerc foarte dens populat. Restul teritoriului municipal este natural, cu un habitat puțin și destul de difuz. Peri-urbanizarea se dezvoltă în nordul și estul orașului.
Nucleul urban original, lângă vechea câmpie mlăștinoasă din Cannes , a fost șters în favoarea orașului genovez, articulat lângă Punta della Lechia . A suferit diverse modificări, în special sub Napoleon, care se află la originea celor două artere structurale majore actuale ( Cours Napoleon orientat spre nord-sud, Cours Grandval în direcția est-vest).
Dar Ajaccio a cunoscut o puternică expansiune demografică în anii 1960 , ceea ce explică de ce 85% din locuințe sunt după 1949 . Acest lucru se simte în urbanismul orașului, foarte marcat de seturile mari de bare și turnuri de beton, prezente în mai multe districte, în special pe înălțimile ( Les Jardins de l'Empereur ) din nord și est. Din oraș (pe malul mării, Les Cannes , Les Salines ) printre altele. O dihotomie apare în peisaj, între orașul vechi și impunătoare clădiri moderne. Ajaccio oferă astfel imaginea unui oraș construit pe două niveluri diferite.
Zece cartiere sunt numărate de municipalitate.
Ajaccio a suferit întotdeauna un deficit cronic în oferta de locuințe, din cauza lipsei de spațiu, de care au beneficiat municipalitățile periurbane. În anii 1960 și mai târziu, dezvoltarea urbană a avut loc în funcție de oportunitățile funciare, fără o reflecție prealabilă asupra unei alegeri a dezvoltării urbane generale și în contrast cu calitatea țesutului urban al centrului vechi, reflectând o epocă și preocuparea pentru estetica urbană. În prezent, se face un efort pentru reînnoirea urbană a centrului vechi și a cartierelor de locuințe sociale. Cu toate acestea, istoria și actualitatea urbanismului din Ajaccio sunt marcate de numeroase ilegalități, dintre care unele sunt sancționate de instanțe.
O dezvoltare semnificativă a ofertei de locuințe este posibilă în districtele Vazzio și Saint-Joseph, precum și pe înălțimile cartierului Pietralba, care sunt situate la est de oraș. În plus, dezvoltarea urbană este posibilă și de-a lungul șoselei de centură exterioare la nord de oraș. Mai la sud, de-a lungul drumului Insulelor Sanguinaires , situat între mare și munte, este planificată o dezvoltare a ofertei de locuințe pe puținele parcele încă disponibile și, în special, pe sectorul Vignola , care intenționează, de asemenea, să găzduiască activități de înaltă tehnologie și un centru de talasoterapie. Cu toate acestea, acest sector din Vignola este clasificat ca un spațiu remarcabil sau caracteristic al Planului de dezvoltare durabilă și planificare pentru Corsica și ca zonă naturală de tip 1 de interes ecologic, faunistic și floristic, în special datorită prezenței a trei specii de faună protejată la nivel național (și una în plus la nivel european). În cele din urmă, pentru a satisface atractivitatea orașului și cererea rezultată pentru locuințe, alte sectoare în conformitate cu prevederile planului urbanistic local (PLU) în curs de dezvoltare s-ar putea deschide spre urbanizare, favorizând în același timp densitatea urbană, mai degrabă decât extinderea urbană contrară dezvoltării durabile. .
O zonă concertată de dezvoltare (ZAC) ale cărei contururi rămân de precizat este, de asemenea, planificată în inima cartierului Salines , iar așa-numita stație de admiralitate care continuă cu centrul orașului este destinată să devină pe termen mai lung, după studiile unei dezvoltare, un nou cartier, emblemă a reînnoirii urbane din Ajaccio.
În Corsica , numele orașului este Aiacciu / aˈjat͡ʃu / , sau local Aghjacciu (în special în valea Gravona ).
Au fost expuse mai multe ipoteze cu privire la etimologia numelui Ajaccio (Aiacciu în limba corsică, Addiazzo pe documente vechi). Dintre acestea, cele mai prestigioase susțin că orașul a fost fondat de legendarul erou grec Ajax care i-a dat numele. Alte explicații sunt, totuși, mult mai realiste. De exemplu, numele de Ajaccio ar putea fi legat de agghiacciu (țarc de oaie) toscan . La fel, în Corsica , aghja este zona în care se trece grâul. O altă explicație, susținută de sursele bizantine vecine din anul 600 denumesc orașul Agiație , sugerând o origine greacă a cuvântului, agathè care poate însemna „noroc” sau „ancoraj bun” (rădăcină de asemenea la originea numelui orașului De Agde ).
„Note cu privire la numele orașului: la început, găsim Adjacium menționat în secolul al V- lea în Cosmografia din Ravenna (...) Adjacium latina ad-jacere (fiind aproape) pare să fi desemnat port (lângă mare). numele locului este evidențiat în formele Agiation între 667 și 670, Aiazo între 1311 și 1320. în secolele al XVI- lea și al XVII- lea , numele a fost transcris în franceză ca „La Hiace” (...) Ajaccio , italiană forma, este numele orașului genovez, pronunțat Aiaccio (...) În pieves învecinate se folosește și astăzi toponimul Aghjacciu (aghjacciu, incintă cu vite) al verbului corsic ghjace / ghjacia care corespunde francezului gésir , și care însuși provine de la verbul latin al celei de-a doua conjugări jacere , luat în sensul „a fi extins, mincinos” (...) În restul insulei, spunem Aiacciu , pronunția corsică a numelui genovezului Această formă ar trebui adoptată ca fiind consacrată de o utilizare majoritar majoritară. zonă. Acest lucru nu-l descalifică în niciun caz pe Aghjacciu, care își păstrează valoarea semantică și care trebuie să-și păstreze toată vigoarea în teritoriile din interiorul imediat unde, în plus, locuitorii orașului sunt numiți Aghjaccinchi. Acesta este motivul pentru care am propus: Aiacciu (Aghjacciu ). "Potrivit premierului Agostini, I nomi di i nostri locchi, pp. 102 și 103, 1990.
În locuitorii din Ajaccio sunt numite Ajacciens ( Aiaccini sau Aghjaccinchi de corsicanilor din interior De asemenea, remarcăm „Ajacciotti“ pentru - locuitori ai satului - într - o corespondență de P.Paoli: „Avrebbero potuto entrare nel Borgo; ma Gli Ajacciotti. non si meritano da noi violenze ". Pasquale Paoli al Conte Rivarola, Corti, 2 December 1763. In, Lettere di Pasquale Paoli: con note e proemio di N. Tommaseo. GP Vieusseux ed. Firenze, 1846.)
Notați, ca anecdotă, cartea intitulată Agiacsiò, il romanzo della Corsica, de Guido Milanesi , Milano Montadori ed 1940.
Începuturile sunt modeste, iar orașul nu este menționat de geograful grec Ptolemeu al Alexandriei în secolul al II- lea d.Hr. AD care folosește surse ceva mai vechi, în ciuda prezenței unei localități numite Ourkinion în Cinarca vecină. Dar, la scurt timp după această dată, orașul Ajaccio (atunci fără îndoială deja adjacium care evocă o cazare, o etapă) a cunoscut prima sa dezvoltare. În această perioadă de prosperitate din bazinul mediteranean ( Pax Romana ), probabil că s-a simțit nevoia unui port real capabil să găzduiască clădiri în aval de diferitele văi care se termină în golf (descoperirile arheologice subacvatice recente ale bărcilor romane tind să confirme acest).
Alte săpături recente au condus la descoperirea unor importante rămășițe creștine timpurii susceptibile de a reevalua considerabil dimensiunea aglomerării ajacciene în a doua parte a antichității și la începutul evului mediu . Orașul a fost în orice caz suficient de notabil pentru a fi deja sediul unei eparhii , menționat de Papa Grigorie cel Mare în 591 . Orașul era situat mai la nord decât locul ales mai târziu de genovezi , la locul actualelor districte Castel Vecchio și Sainte-Lucie .
Se stabilește că din secolul al VIII- lea orașul, ca majoritatea celorlalte comunități de coastă corsicane, a scăzut brusc și a dispărut aproape complet. Cu toate acestea, știm că un castel și o catedrală erau încă la locul lor în 1492 și că acesta din urmă nu a fost demolat până în 1748 .
La sfârșitul XV - lea secol, genoveză dornic să -și afirme dominația asupra sudul insulei a decis să reconstruiască orașul Ajaccio. Au fost apoi luate în considerare mai multe situri: Pointe de la Parata (nu reținut pentru că este prea expus vânturilor), orașul vechi (considerat în cele din urmă nesanitar din cauza apropierii iazului Salines ), în cele din urmă Punta della Lechia pe care s-a făcut alegerea . Lucrările au început21 aprilie 1492. Orașul s-a dezvoltat rapid și a devenit capitala provinciei Delà Des Monts (mai mult sau mai puțin în prezent Corse-du-Sud), Bastia rămânând capitala întregii insule.
La început, o colonie populată exclusiv de genovezi, orașul s-a deschis încet către corsici, chiar dacă practic până la cucerirea franceză, ajacienii, legal cetățeni ai Genovei, s-au distins foarte ușor de insula paesani , aceștia din urmă trăind în principal în Borgu , o suburbie în afara zidurilor orașului (actuala stradă Fesch era principala sa arteră).
În 1553 de Thermes a luat Ajaccio unde și-a stabilit domiciliul și sediul . Pentru a apăra locul, „a construit cetatea de care a despărțit-o printr-un șanț tăiat aproape în întregime în stâncă și care primește apă din mare; a construit, de asemenea, alte câteva piese de fortificații, printre altele bastionul care flancează cele două laturi ale orașului, față de munți și mănăstirea Sf. Francisc. - Goury De Champgrand în Istoria insulei Corsica - 1749, p. 35 ” . Ajaccio a fost ocupată de francezi până în 1559 .
Marea revoltă a corsicilor împotriva Genovei (1729-1769)În 1731, rebelii erau aproape stăpâni pe întreaga insulă. Genovezii incapabili să controleze rebeliunea, trupele imperiale , 4.000 de oameni sub ordinele baronului de Wachtendonk, au fost trimiși în Corsica. Genovezilor le mai rămăseseră doar Bastia , Calvi și Ajaccio. La scurt timp după aceea, 2.000 de oameni sub ordinele prințului Ludovic de Württemberg au fost trimiși ca întăriri. Timp de doi ani, nemții au distrus insula fără a putea obține de la locuitori supunerea lor față de genovezi.
5 iunie 1733, Corsica apărând în întregime pacificată, trupele imperiale au evacuat insula.
La începutul anului 1734, focul s-a reaprins mai puternic ca niciodată și a incendiat întreaga insulă.
10 noiembrie 1737la Fontainebleau, este semnat un acord între Franța și Genova pentru trimiterea de trupe în Corsica.
În 1739, mulți locuitori vin la ascultare, întorc o cantitate mare de arme în mâinile comandantului fregatei „ Flore ” care se afla în golful Ajaccio sau, în special, a ofițerilor pe care Maillebois îi trimisese. .
În același timp, în lunile iulie și august, se desfășoară mari lucrări pentru a facilita comunicarea între Corte și Ajaccio, „aceste două părți ale insulei fiind separate de munți îngrozitori și aproape de netrecut, pentru a traversa ceea ce se numește Foci di Bogognano, care este un drum de aproximativ patru leghe, pe care se putea intra numai prin păduri mari și munți acoperiți de zăpadă cea mai mare parte a anului. - Jean F. De Champgrand în Istoria insulei Corsica - 1749, p. 97 . "
În lucrarea sa, istoricul contemporan Goury De Champgrand, care spune că a locuit în Ajaccio timp de doi ani, scrie: „orașul este foarte mic și că, în plus față de trei batalioane franceze care erau garnisite acolo cu aproximativ 600 de genovezi și aproape 900 de greci, bărbați, femei și copii, erau mai multe familii din satele din jur care se refugiaseră acolo după ruina caselor lor în timpul rebeliunii, ceea ce însemna că trei sferturi din oraș, oameni săraci și mizerabili, se aflau pe alții; Am văzut în acele zile în mai multe locuri diferite cinci și șase gospodării în aceeași cameră cu toți copiii lor. "
Atașament față de FranțaCorsica a trecut definitiv în Franța în 1769 : după ce a învins armata regală la Borgo în octombrie 1768 , patrioții lui Pascal Paoli au fost zdrobiți înMai 1769 în Ponte-Novu.
Orașul a fost proiectat de Napoleon I er , care a fost inițial capitala insulei unice a departamentului în detrimentul orașului Bastia . În secolele al XIX- lea și al XX- lea , Ajaccio l-a prins și a devenit cel mai populat oraș al insulei.
În XIX - lea secol, Ajaccio este o stație de iernare populară a societății de mare de timp, în special în limba engleză, cum ar fi Monaco , Cannes , Nisa . A fost construită chiar o biserică anglicană .
Prima închisoare pentru copii din Franța a fost construită la Ajaccio în 1855 : colonia horticolă Saint Antoine. A fost o colonie corecțională pentru tinerii delincvenți (de la 8 la 20 de ani) înființată în temeiul articolului 10 din legea5 august 1850. Aproape 1.200 de copii din toată Franța au rămas acolo până în 1866, când s-a închis. O sută șaizeci dintre aceștia au pierit acolo, victime ale condițiilor sanitare deplorabile și ale malariei care a infestat zonele insalubre, pe care erau responsabile de curățare.
În 1862 , Ajaccio a cedat o parte din teritoriul său, împreună cu Alata , pentru a forma noul municipiu Villanova .
9 septembrie 1943, Ajaccio s-a ridicat masiv împotriva ocupanților naziști și a devenit astfel primul oraș francez eliberat de dominația germană . Generalul de Gaulle merge la Ajaccio pe8 octombrie 1943, și declară: „Trebuie să aflăm imediat din pagina istoriei pe care tocmai a scris-o Corsica franceză. Corsica are avere și onoarea de a fi prima piesă eliberată din Franța; ceea ce a scos din sentimentele și voința ei, în lumina eliberării sale, arată că acestea sunt sentimentele și voința întregii națiuni. "
În toată această perioadă, niciun evreu nu a fost executat sau deportat în Corsica datorită protecției acordate de locuitorii săi și de administrația sa. Această particularitate astăzi permite Corsei să pretindă că devine doar printre națiuni , un titlu pe care nicio regiune nu l-a avut încă (în Franța, singura autoritate locală care a obținut acest titlu este comuna Altoligérienne din Chambon-sur-Lignon ). Dosarul este în curs de studiu în 2010.
De la mijlocul XX - lea secol , Ajaccio a cunoscut o dezvoltare semnificativă. Orașul imperial a cunoscut o creștere demografică și o extindere urbană considerabilă. Astăzi, capitala Corsei și principala aglomerare a insulei, încearcă să se afirme ca o adevărată metropolă regională.
Ajaccio a fost succesiv:
Orașul imperial a rămas (cu unele întreruperi) o fortăreață electorală bonapartistă ( CCB ) până la alegerile municipale din 2001 . Municipalitatea ieșită a fost apoi înfrântă de o coaliție de stânga condusă de Simon Renucci , care reunea social-democrații , comuniștii, precum și Charles Bonaparte , pretinzându-se la tronul imperial. Dreapta recâștigă puterea cu victoria lui Laurent Marcangeli la alegerile municipale din 2014 .
Perioadă | Nume | Eticheta | Calitate | ||
---|---|---|---|---|---|
1935 | 1943 | Dominique paoli | CCB | ||
1943 | 1945 | Eugene Macchini | CCB | ||
1945 | 1947 | Arthur giovoni | PCF | ||
1947 | 1949 | Nicéphore Stephanopoli din Commene | CCB | ||
1949 | 1953 | Antoine Sérafini | CCB | ||
1953 | 1959 | Francois Maglioli | CCB | ||
1959 | 1964 | Antoine Sérafini | CCB | ||
1964 | 1975 | Pascal Rossini | CCB | ||
1975 | 1994 | Charles Ornano | CCB | Licențiat în drept | |
1994 | 2001 | Marc Marcangeli | CCB | Doctor, deputat în Parlament | |
2001 | 2014 | Simon Renucci | CSD | Doctor | |
2014 | 2014 | Laurent Marcangeli | UMP | Adjunct | |
Delegație specială | |||||
2015 | In progres | Laurent Marcangeli | UMP , LR , A! | Adjunct |
În 2018, bugetul municipalității a fost alcătuit după cum urmează:
Cu următoarele cote de impozitare:
Cifre cheie Venitul gospodăriei și sărăcia în 2016: mediana venitului disponibil în 2016, pe unitate de consum: 20.412 EUR .
Ajaccio a făcut parte din decembrie 2001al Comunității de Agglomerare Țară Ajacciană (CAPA) cu alte nouă municipalități ( Afa , Alata , Appietto , Cuttoli Corticchiato , Peri , Sarrola Carcopino , Tavaco , Valle di Mezzana și Villanova ).
OriginiComunitatea de aglomerare din țara Ajacciană s-a născut dintr-o puternică voință politică formalizată în jurul unor orientări strategice clare și precise;
Consolidați identitatea comună dintre mare și munte, eliberați forțele vii ale teritoriului pentru a intra pe căile modernității, mențineți și dezvoltați solidaritatea teritorială și socială pentru a veni în ajutorul celor mai vulnerabili, să celebrați activele și potențialul „ țară bogată în istorie și cultură, pentru a-și consolida notorietatea spontană, scrie prezentul fără a uita trecutul nostru și gândindu-ne întotdeauna să facă viitorul generațiilor viitoare mai bun și posibil, Legile fondatoare ale impozitării intermunicipale cu impozitare proprie:
Creat de legea 12 iulie 1999în ceea ce privește consolidarea cooperării intermunicipale cunoscută sub numele de legea Chevènement, comunitatea de aglomerare este o instituție publică de cooperare inter-municipală cu impozitare proprie, adică percepe un impozit. Obiectivele comunității de aglomerare sunt de a asocia municipalitățile într-un spațiu de solidaritate pentru a dezvolta zonele urbane și pentru a dezvolta solidaritatea financiară prin punerea în comun a produselor impozitului profesional perceput întreprinderilor. Acțiunea comunității de aglomerare este, de asemenea, în conformitate cu directivele altor două texte fondatoare ale planificării regionale; legea solidarității și reînnoirii urbane cunoscută sub numele de legea Gayssot din 13/12/2000 și legea orientării și dezvoltării durabile a teritoriului cunoscută sub numele de legea Voynet din 25/06/1999.
CreareIunie până la decembrie 2001, maratonul de consultare.
Oficialii municipali din Pays Ajaccien s-au angajat într-un adevărat maraton politic. În mai puțin de șapte luni, au fost organizate peste 30 de întâlniri cu participarea în special a firmelor Klopfer și Durand. Aceste luni de dezbateri, schimb de idei, colectare de informații, pregătirea sintezei, întăresc convingerea oficialilor aleși și dorința lor de a construi un nivel de administrație politică a teritoriului capabil cu alte comunități, inclusiv municipalități. construiți viitorul teritoriului cu „calitatea vieții” drept orientare. 15 decembrie 2001, ordinul de creare a prefectului Comunitatea de aglomerare a țării Ajaccien (CAPA) constituită printr-un decret al prefectului este alcătuită din următoarele zece municipalități: Afa, Ajaccio, Alata, Appietto, Cuttoli Corticchiato, Peri, Sarrola Carcopino, Tavaco , Valle di Mezzana și Villanova. Are 65.000 de locuitori (INSEE 99) sau 54,8% din populația departamentului Corsica de Sud. 27 mai 2004, înființarea consiliului de dezvoltare Consiliul de dezvoltare, format din 38 de membri ai societății civile, este înființat pentru a participa la definirea și alegerea liniilor directoare generale ale politicii comunitare.
18 noiembrie 2004 proiectul teritoriului Rezultatul reflecției colective, proiectul Teritoriului, prezentat la o ședință publică, este adoptat în unanimitate de Consiliul comunitar.
13 ianuarie 2005 contractul de aglomerare: Semnarea primului contract de aglomerare 2005-2006 cu statul și regiunea permite comunității să intre într-o fază operațională și concretă, pentru a permite îmbunătățirea continuă a calității serviciului public oferit utilizatorului de construcție de structurare a echipamentelor și implementarea serviciilor către populație.
Ajaccio este capitala a șapte cantoane:
Ajaccio este un oraș relativ liniștită , din punctul de vedere al mici delincventa , clasament în 2007 de pentru a 21 - lea rang mai mare în mediul urban 20.000 de locuitori mai sigure, chiar dacă orașul are un număr de cartiere defavorizate.
Orașul este, împreună cu Bastia , centrul economic, comercial și administrativ din Corsica . Zona sa urbană de aproape 105.000 de locuitori se întinde pe o mare parte din Corse-du-Sud , de ambele părți ale Golfului Ajaccio și până în valea Gravona . Activitatea sa este orientată mai ales către sectorul terțiar și servicii.
Sectorul terțiar este de departe principala sursă de ocupare a forței de muncă din oraș. Ajaccio este un centru administrativ, care reunește serviciile municipale, inter-municipale, departamentale, regionale și prefecturale.
Este, de asemenea, un centru comercial, cu străzile comerciale din centrul orașului, piața centrală din Ajaccio, pe locul Foch, lângă primărie, piața de pește este situată în clădirea biroului de turism, în spatele primăriei , și Piața din Place Abbatucci, sunt deschise în fiecare dimineață, cu excepția zilelor de luni, și oferă produse proaspete și specialități regionale, atrăgând atât localnici, cât și turiști. o piață de târg este, de asemenea, deschisă în weekend și o piață de vechituri în fiecare duminică.
Zonele de activitate periferice, inclusiv cea a Mezzavia (hipermarketul Géant Casino ), de-a lungul șoselei de centură ( hipermarketurile Carrefour și E.Leclerc ), precum și centrul comercial Atrium din orașul vecin Sarrola-Carcopino (hypermarket Auchan ).
Turismul este un aspect important al economiei; se bazează pe turismul de vară pe litoral , pe turismul cultural , precum și pe pescuit . Ajaccio are aproximativ douăzeci de kilometri de coastă și multe plaje sălbatice sau amenajate, unele în centrul orașului. Un număr de hoteluri, cu diverse caracteristici, acoperă teritoriul municipal.
Centrul de convenții Ajaccio își propune să dezvolte turismul de afaceri.
Ajaccio este sediul Camerei de Comerț și Industrie din Ajaccio și Corse-du-Sud . Administrează portul comercial Ajaccio, portul comercial Bonifacio , portul comercial Porto-Vecchio , portul comercial Propriano și portul de agrement Tino Rossi . De asemenea, administrează aeroportul Ajaccio Napoleon Bonaparte și aeroportul din Figari Corsica de Sud și centrul de convenții și Centrul Ricanto.
Sectorul secundar este încă subdezvoltat, în afară de aeronautică (Corse Composites Aéronautiques CCA) , cea mai mare companie de pe insulă cu 135 de angajați repartizați pe două locații. Siturile de depozitare GDF și Antargaz, din districtul Vazzio , sunt clasificate drept risc Seveso .
Centrala electrică Vazzio EDF , cu motoare diesel cu motorină grea care conduc alternatoare, alimentează sudul insulei cu energie electrică.
Canalul Gravona a fost responsabil pentru transportul apei destinate orașului de alimentare cu apă potabilă . Canalul slab întreținut este acum utilizat pentru irigații. Orașul este acum alimentat în principal de bazinul de compensare Ocana a cărui apă provine din barajul Tolla .
Dezvoltarea demografică a orașului Ajaccio a cunoscut o anumită creștere începând cu anii 1950. Acest lucru se explică prin exodul rural și instalarea imigranților, în special de origine Pied-Noir , Sardiniană , Italiană , Maghrebiană , Portugheză și Franceză . De pe continent.
Evoluția numărului de locuitori este cunoscută prin recensămintele populației efectuate în municipiu încă din 1615. Din 2006, populațiile legale ale municipalităților sunt publicate anual de Insee . Recensământul se bazează acum pe o colecție anuală de informații, care se referă succesiv la toate teritoriile municipale pe o perioadă de cinci ani. Pentru municipalitățile cu mai mult de 10.000 de locuitori, recensămintele au loc în fiecare an în urma unui sondaj de sondaj al unui eșantion de adrese care reprezintă 8% din locuințele lor, spre deosebire de alte municipalități care au un recensământ real în fiecare an.
În 2018, orașul avea 70.817 locuitori, o creștere de 4,9% față de 2013 ( Corse-du-Sud : + 5,78%, Franța excluzând Mayotte : + 2,36%).
1615 | 1794 | 1800 | 1806 | 1821 | 1831 | 1836 | 1841 | 1846 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
2 401 | 4.701 | 6 570 | 7.203 | 7.401 | 8 920 | 9,003 | 9 834 | 11 541 |
1851 | 1856 | 1861 | 1866 | 1872 | 1876 | 1881 | 1886 | 1891 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
11 944 | 11.049 | 14 089 | 14.558 | 16 545 | 17.050 | 18,005 | 17.576 | 20.197 |
1896 | 1901 | 1906 | 1911 | 1921 | 1926 | 1931 | 1936 | 1946 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
20.561 | 21.779 | 22.264 | 19 227 | 22.614 | 23.392 | 23 917 | 37 146 | 31.434 |
1954 | 1962 | 1968 | 1975 | 1982 | 1990 | 1999 | 2006 | 2011 |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
32.997 | 33 642 | 43,438 | 49.065 | 54.089 | 58.315 | 52,880 | 63 723 | 66.809 |
2016 | 2018 | - | - | - | - | - | - | - |
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
69.075 | 70 817 | - | - | - | - | - | - | - |
Ajaccio este sediul Academiei din Corsica .
Orașul Ajaccio are:
Învățământul superior este încă subdezvoltat în afară de BTS și IFSI, Universitatea din Corsica fiind situată în Corte . Un sediu de cercetare INRA este, de asemenea, situat în Ajaccio.
Ajaccio are 3 spitale:
Pentru a răspunde nevoilor de dezvoltare ale ofertei spitalului, limitată în prezent la spații care au devenit inadecvate, este planificată construirea unui nou spital care să reunească diferitele servicii actuale pe șantierul Stiletto din estul orașului.
Ajaccio este pentru prima dată o etapă a celebrului Tour de France al ediției 2013 . Este în fiecare an locul de plecare sau sosire a automobilului Tour de Corse .
Infrastructurile sportive, destul de diverse, sunt bine dezvoltate în tot orașul. Astfel, Ajaccio este un oraș multidisciplinar în sport. Fotbal, volei, handbal: în toate aceste discipline, cluburile orașului evoluează sau au evoluat la cel mai înalt nivel național.
Unități care au fost staționate în Ajaccio:
Ajaccio are un potențial turistic variat, având atât un cadru cultural în centrul orașului, cât și un patrimoniu natural peste Marea Mediterană , golfurile și plajele sale, precum și rezervația Natura 2000 care constituie Insulele Sanguinaires .
Cetatea a XVI - lea secol este opera Băilor mareșalului și succesorul său, Giordano Orsini. A fost construită în principal între 1554 și 1559. Fortificațiile cu șanțuri, închise publicului, sunt listate ca Monumente istorice.
„Cetatea drăguță și obișnuită a fost construită de mareșalul de Thermes , un cuceritor mai reușit decât ilustru, un cavaler șters de către cei doi locotenenți ai săi barbari [s], locuitorul muntean corsic Sampiero și corsarul Dragut , amiralul de Soliman, apoi aliat al Franţa. Inscripția găsită într-o casă veche de lângă cetate poartă: Henri al II-lea , prin harul lui Dumnezeu rege al Franței și stăpân al insulei Corsica, anul grației 1554 . "
- Antoine Claude Valery în Voyages en Corse, Île d'Elba și Sardinia , 1837 - p. 167 .
Multe monumente sunt dedicate lui Napoleon :
Alte monumente comemorative:
Patrimoniul religios:
Patrimoniul civil:
Locul nașterii lui Napoleon Bonaparte
Napoleon pe calul său - Place Charles-de-Gaulle
Vedere a unei metereze a cetății
Biserica Saint-Roch, pe Cours Napoléon
Plaja Saint-François din sud-vestul orașului
Golful Ajaccio văzut din La Parata.
Insulele Sanguinaires și La Parata văzute de pe traseul de creastă.
Stâncă cu craniul.
Genovezii a fost limba primelor Ajacciens de 1492 , nu a fost până la un secol mai târziu că familiile tuturor Gravona , Prunelli , Cinarca și Ornano stabilit în Ajaccio și a contribuit la schimbarea dialectul local.
AghjaccinuFilme filmate la Ajaccio:
Strat de arme de Ajaccio este emblazoned după cum urmează: Azure cu o coloană încoronat cu o coroană de argint, acostat și sprijinit de doi lei care se confruntă cu aur, totul plasat pe o terasă Vert .
|
---|
În 1575, Senatul din Genova acordase orașului Ajaccio o stemă „azurie” coloanei de argint învechite de armele din Genova, acostată de doi ogari albi .