Soninké curândinkanxannen | |
Limbi pentru fete | azer |
---|---|
Țară | Mali , Mauritania , Senegal , Gambia , Guineea-Bissau , Guineea Burkina Faso |
Regiune | Regiune transfrontalieră din jurul Kayes (valea râului Niger, vestul Mali și estul Senegalului) |
Număr de vorbitori | aproximativ 2 milioane |
Clasificare pe familie | |
|
|
Coduri de limbă | |
ISO 639-2 | snk. Boda |
ISO 639-3 | snk |
IETF | snk |
Soninke ( sooninkanxannen Soninke) este un limbaj mended . Se vorbește în principal în Mali cu peste un milion de vorbitori, în Senegal cu aproximativ 400.000 de vorbitori, în Mauritania cu peste 180.000 de vorbitori, în Gambia cu peste 166.000 de vorbitori și, de asemenea, în Guineea-Bissau de aproximativ 5.000 de vorbitori și la vest de Burkina Faso . Este vorbit de aproximativ 2.201.000 (estimare 2012) Oameni aparținând comunității Soninke .
Soninké se mai numește:
Zona sa de expansiune include două treimi din Mali , sudul Mauritaniei , o mare parte din Senegal , nord-vestul Burkina Faso , o parte din Gambia , Guineea-Conakry și Guineea-Bissau .
Datorită tradiției de emigrare practicată de Soninke, există și comunități mari Soninke în afara Africii de Vest, în special în regiunea Parisului. În plus, este comunitatea din Africa de Vest cea mai reprezentativă a Franței, în special cu senegalezi, mauritani și în special malieni.
Soninke a vorbit literatură, dar poate fi scris și folosind alfabetul latin sau cu caractere arabe, plus câteva litere suplimentare pentru alfabetul latin . În Senegal, ortografia latină este stabilită prin decretul nr . 2005-991 2005. În Mali, ortografia latină este oficială din 1982, urmând alfabetele și regulile de ortografie ale limbilor naționale . În Mauritania, Latină este ortografia oficială din 1981 , ca urmare a decretului n o 81-072 .
Soninke este un limbaj tonal, dar tonurile nu sunt în general notate (cu excepția cărților didactice).
În plus, există diferențe pronunțate pronunțate în zonele vorbitoare, cu atât mai mult între țări (Mali și Senegal, de exemplu). Alfabetul Soninke din Mali (oficializat în 1982) și Senegal include caracterele de mai jos. Sunt raportate diferențele de ortografie, ortografia maliană folosind <ɲ> (conform decretului nr . 159 din 1982) sau <ny> și <nw>.
De la seminarul subregional privind armonizarea ortografiei Soninke (27-30 noiembrie 1995), alfabetul Soninke urmează aceleași reguli în Mali, Senegal și Mauritania. Se recomandă literele ‹ñ› și ‹ŋ›, dar se acceptă înlocuitorii lor ‹ny› și ‹nw›.
Grafem | Valoare ( API ) | |
---|---|---|
Mali | Senegal | |
la | la | |
b | b | |
vs. | t͡ʃ | ɕ |
d | d | |
e | e | |
f | f | |
g | g | |
h | h | |
eu | eu | |
j | d͡ʒ | ʑ |
k | k | |
l | l | |
m | m | |
ñ (ɲ, ny) | ɲ | |
ŋ (nw) | nu | |
o | o | |
p | p | |
q | ʔ | q |
r | r | |
s | s | |
t | t | |
tu | tu | |
w | w | |
X | χ | |
y | j | |
ʼ | nefolosit | ʔ |
De consoane prenasalized sunt scrise de digraphs care încep cu n : nb [ m b] nd [ n b] etc. Gemination , în funcție de zonă, este relevantă. În Senegal, de exemplu: pp [ pː ], mm [ mː ] etc. Cantitate vocalic opozitiile sunt relevante; vocalele lungi sunt marcate de grafemul geminat: aa [ aː ] etc.
Anterior | Posterior | |
---|---|---|
Închis | eu | tu |
Pe jumătate închis | e | o |
Deschis | la |
Bilabial |
Labio- dentar |
Alveolar | Palatal | Velar |
Labio- velar |
Uvular | Global | |||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Ocluziv | p | b | t | d | k | ( ɡ ) | ( q ) | |||||||||
Africat | t͡ʃ | d͡ʒ | ||||||||||||||
Nazal | m | nu | ɲ | nu | ||||||||||||
Fricativ | f | s | ( x ) | h | ||||||||||||
Spirant | l | j | w |
Structura propoziției este de obicei SOV și numele precede epitetul. Strict vorbind, nu există conjugare . Timpul este indicat de particule .
Este compus în principal din rădăcini mandande, dar și din împrumuturi din bambara , arabă și franceză. limba este veche și ar putea fi comparată cu limba egipteană veche. Se spune că cuvintele arabe au origini Soninke.
Cuvânt | Traducere | Pronunție standard |
---|---|---|
Pământ | ñiiñe | gniiñé |
cer | kan-qotte | kan-qotté (citiți q gutural) |
apă | ji | dji |
foc | yinbe | yinbe |
om | yugo | te duci |
femei | yaxare | Yakare (citiți yaraŕé> 2 e r rolling) |
mânca | yige | igue |
a bea | mini | minne |
lung | gille | ghiloșă |
mic de statura | depe | boutchiné sau ho depé sau dohoé |
noapte | wuro | urau |
Buna ziua | Wuyijamu | a nwou jom> traduce "a fost noaptea ta frumoasă / sigură?" |
Soare | kiye | kiyé |
dimineaţă | suxuba | soukhouba> sourouba |
zi | kiye | la fel ca soarele> ziua >> koota |