| Hadza Hazane | |
| Țară | Tanzania |
|---|---|
| Regiune | Regiunea Singida, la sud-est de lacul Eyasi; Regiunea Manyara, districtele Iramba și Mbulu; Regiunea Shinyanga, districtul Masawa |
| Număr de vorbitori | 1000 |
| Numele vorbitorilor | Hazabee |
| Clasificare pe familie | |
| limbă izolată | |
| Coduri de limbă | |
| ISO 639-3 | hts |
| Glottolog | hadz1240 |
| Meniul | |
|
Zona de distribuție a lui Hadza (gri închis) în Tanzania | |
Hadza este o limbă tanzanian vorbită în prezent de 1000 Hadza , o populație totală etnică de 1 200 de persoane. Se mai numește hadzabi, hadzapi, hatsa, kangeju, kindiga, tindiga, wakindiga. Este comparat de anumiți lingviști (în special Joseph Greenberg ) cu grupul de limbi Khoisan , datorită prezenței unor consoane particulare numite clicuri , dar acest grup este astăzi considerat a fi esențial tipologic , fără a implica neapărat o origine comună. În acest sens, hadza constituie un izolat .
Hadza are clicuri în mijlocul morfemului , care se găsește și în limbile sandawe și nguni , dar nu și în limbile khoisan din Africa de Sud. Unele dintre aceste cuvinte sunt derivate istoric din clicuri în poziția inițială: mai multe reflectă repetarea lexicalizată, de exemplu, iar unele se datorează prefixelor; dar alte cazuri nu sunt clare.
La fel ca în sandawe, majoritatea clicurilor mediale sunt glottalizate, dar nu toate: puche „proastă dispoziție”, tench „aim”, tacce „centură”, minca „linge-ți buzele”, laqo „trip”, keqhe-na „blând” , penqhenqhe ~ peqeqhe „grabă”, haqqa-ko „piatră”, shenqe „ceas”, exekeke „ascultă”, naxhi „fii aglomerat”, khaxxe „sări”, binxo „poartă prada sub centură”.
Nu se știe dacă hadza are tonuri . Poate avea un sistem de accent pe înălțime . Nu există o pereche minimă lexicală pentru ton.
Există cinci vocale în hadza, [ieaou] . Vocalele lungi pot fi formate prin eliziune și un intervocalic [ɦ] . De exemplu, [kʰaɦa] sau [kʰaː] , pentru a urca . De vocalele nazale , deși rare, nu se găsesc în fața consoane prenasalized . Toate vocalele sunt nazalizate înainte de un clic glotal nazalizat.
| Buze | Dental | Alveolar | Postalveolar | Palatal | Velar | Global | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Central | Lateral | Central | Lateral | Central | Lateral | Simplu | Labio-velar | |||||
| Clic | Aspirat | / ᵏǀʰ / ch | / ᵏǃʰ / qh | / ᵏǁʰ / xh | ||||||||
| Nu aspirat | / ᵏǀ / c | / ᵏǃ / q | / ᵏǁ / x | |||||||||
| Nasalizat | ( / ᵑʘʷ ~ ᵑʘˀ / mcw ) 1 |
/ ᵑǀ / nc | / ᵑ! / nq | / ᵑǁ / nx | ||||||||
| Glottalizat nazalizat 1 | / ᵑǀˀ / cc | / ᵑǃˀ / qq | / ᵑǁˀ / xx | |||||||||
| Ocluziv | Aspirat | / pʰ / ph | / tʰ / th | / kʰ / kh | / kʷʰ / khw | |||||||
| Surd | / p / p | / t / t | / k / k | / kʷ / kw | / ʔ / - | |||||||
| Sunet | / b / b | / d / d | / ɡ / g | / ɡʷ / gw | ||||||||
| Ejectiv | ( / pʼ / bb ) 2 | |||||||||||
| Prenasalised aspirat | / mpʰ / mp | / ntʰ / nt | / ŋkʰ / nk | |||||||||
| Sunet prenasalizat | / mb / mb | / nd / nd | / ŋɡ / ng | / ŋɡʷ / ngw | ||||||||
| Africat | Aspirat | / t͜sʰ / tsh | / t͜ʃʰ / tch | / c͜ʎ̝̥ʰ / tlh 3 | ||||||||
| Surd | / t͜s / ts | / t͜ʃ / tc | / cʎ̝̥ / tl 3 | |||||||||
| Sunet | / d͜z / z | / d͜ʒ / j | ||||||||||
| Ejectiv | / t͜sʼ / zz | / t͜ʃʼ / dd | / cʎ̝̥ʼ / dl 3 | / k͜xʼ / gg 4 | / k͜xʷʼ / ggw | |||||||
| Aspirat prenasalizat | / nt / nt | |||||||||||
| Sunet prenasalizat | / nd͜z / nz | / ɲd͜ʒ / nj | ||||||||||
| Fricativ | / fʷ / f | / s / s | / ɬ / sl | / ʃ / sh | ( / x / hh ) 6 | |||||||
| Nazal | / m / m | / n / n | / ɲ / ny | / ŋ / ng ' | / ŋʷ / ng'w | |||||||
| Spirant | / ɾ ~ l / l 5 | / d / y | / w / w | / ɦ / h 7 | ||||||||