| ||||||||||||||
Referendumul constituțional mauritan din 2017 | ||||||||||||||
Modificări constituționale | ||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
5 august 2017 | ||||||||||||||
Tipul alegerilor | referendum | |||||||||||||
Corpul electoral și rezultatele | ||||||||||||||
Alegători | 1.389.092 | |||||||||||||
53,72% | ||||||||||||||
Revizuirea constituțională referitoare la instituțiile Republicii | ||||||||||||||
da | 85,67% | |||||||||||||
Neutru | 4,31% | |||||||||||||
Nu | 10,02% | |||||||||||||
Revizuire constituțională de modificare a drapelului și a imnului național | ||||||||||||||
da | 85,61% | |||||||||||||
Neutru | 4,40% | |||||||||||||
Nu | 9,99% | |||||||||||||
Un dublu referendum constituțional are loc pe5 august 2017în Mauritania . Populației i se cere să voteze două proiecte de lege : primul cu privire la modificările instituționale, inclusiv abolirea Senatului și instituirea regionalizării , și al doilea cu privire la o modificare a simbolurilor naționale, adică steagul și imnul național . Ambele propuneri sunt aprobate cu o largă majoritate și promulgate la data de15 august ca urmare a.
Referendumul vizează două proiecte de lege care revizuiesc prevederile constituției din 20 iulie 1991 și textele sale de modificare .
Printre aceste schimbări se numără în primul proiect de lege privind instituțiile abolirea Senatului, precum și regionalizarea țării. Pentru aceasta, textul prevede crearea unei noi categorii de autorități locale înzestrate cu consilii regionale aleși de populație și solicitate să servească drept instrumente pentru promovarea și planificarea dezvoltării la nivel regional.
Proiectul prevede, de asemenea, introducerea controlului legilor cu titlu de excepție, instituționalizarea Înaltului Consiliu al Fatwa și a apelurilor grațioase (HCFRG) în locul Înaltului Consiliu Islamic și Mediatorului Republicii , înlocuirea Înaltului Consiliu Curtea de Justiție (HCJ) prin formarea Ordinului Judiciar și, în cele din urmă, prin adăugarea problemelor de mediu la competențele Consiliului Economic și Social (CES).
De asemenea, alte amendamente constituționale „care tind să accentueze caracterul patriotic și să îmbunătățească funcționarea instituțiilor Republicii” fac parte din al doilea proiect de lege. Drapelul Mauritania va fi majorat cu două benzi roșii, una la baza si o alta la partea de sus a steagului, care simbolizează sângele vărsat pentru patrie și componența imnului va fi modificat pentru a introduce pasaje mai patriotice..
Steag din 1959 până în 2017
Propunere de pavilion mauritanian din 2017
În timpul unui consiliu de miniștri pe 3 noiembrie 2016, guvernul mauritanian adoptă proiectul de revizuire constituțională. Atunci este programat un referendum pentruianuarie 2017de președintele Republicii, Mohamed Ould Abdel Aziz . Proiectul urmează Assises du dialog inclusif, organizat între opoziția majoritară și moderată a29 septembrie la 20 octombrie 2016, și boicotat de o parte din opoziția mauritană
Referendumul este anulat pe 30 decembrie 2016„Din cauza condițiilor economice dificile”. Guvernul procedează în locul votului la o modificare constituțională pe cale parlamentară, în conformitate cu articolul 99 din Constituția mauritană. Parlamentul (Adunarea Națională și Senatul) aflat în Congres trebuie să decidă adoptarea acestei reforme cu 3/5 din voturi după ce cele două camere au votat anterior separat pentru 2/3 din membrii lor.
9 martie 2017, această propunere de reformă constituțională a fost adoptată de Adunarea Națională cu 141 voturi din 147. Dar 18 martie 2017, Senatul a respins proiectul cu 33 de voturi din 56, inclusiv 24 din majoritatea la putere.
Deși senatorii au votat împotriva, ei sunt în minoritate atunci când parlamentul se întrunește în congres. Singurul total de voturi pozitive exprimate9 martie de către membrii camerei inferioare fiind atunci suficient pentru a trece pragul de trei cincimi necesar.
Cu toate acestea, 22 martie 2017, președintele mauritanian ia act de refuzul camerei superioare de a vota asupra proiectului de revizuire a constituției și decide să recurgă în cele din urmă la un referendum pentru a-i oferi legitimitatea populară, prin articolul 38 din constituție, considerând în același timp imposibil pentru moment pentru a oferi o dată pentru organizația sa, dacă nu că ar fi organizată „cât mai repede posibil”. Mohamed Ould Abdel Aziz decide apoi să separe referendumul în două întrebări distincte, una privind instituțiile și cealaltă despre simbolurile naționale.
21 aprilie 2017, guvernul anunță data scrutinului, programată pentru 15 iuliedin același an. 8 iunie 2017cu toate acestea, referendumul este amânat cu trei săptămâni, adică 5 august 2017, de către guvern în timpul unui consiliu de miniștri. Această amânare urmează unei cereri din partea Comisiei Electorale Naționale Independente (Ceni), în vederea extinderii recensământului populației pentru reînnoirea listelor electorale, acesta din urmă datând din 2014. Ceni se tem apoi de un recensământ nereușit și de a nu permite o participare bună pune la îndoială credibilitatea votului. Odată cu perioada Ramadanului care s-a întins în acel an până la sfârșitul lunii iunie, i s-a mai temut că campania electorală va fi scurtată.
Dacă schimbările instituționale nu trezesc în mod deosebit opoziție în populație, cu excepția celor ale membrilor acerbi ai Senatului - deși fac parte covârșitor din majoritatea de la putere -, nu același lucru este valabil și pentru schimbarea steagului și a imnului. Unii mauritani se tem că recompunerea imnului național va înrăutăți ruptura dintre diferitele comunități ale țării.
Potrivit mai multor juriști, articolul 99 din Constituție, care conferă Președintelui Republicii dreptul de a organiza un referendum, nu îi permite să fie invocat pentru a modifica Constituția, ceea ce îi face să considere că președintele Mohamed Ould Abdel Aziz ar încălca legea fundamentală dacă a persistat în abordarea sa.
La scurt timp după anunțarea înființării unui referendum în urma votului negativ al Senatului, au avut loc demonstrații în capitală, Nouakchott, în special de către tineri. Se creează un colectiv „Niciodată modificarea constituției” (JMC), care solicită anularea buletinului de vot, astfel încât cele 6 miliarde de ouguiyas (aproximativ 16 milioane de euro) necesare organizării sale să fie alocate infrastructurilor educaționale ale țării, în nevoie de finanțare.
Din punct de vedere politic, opoziția este împărțită cu privire la modul de a se opune proiectului. Astfel, gruparea principală a forțelor de opoziție față de președintele Abdelaziz, Forumul Național pentru Democrație și Unitate (FNDU), este împărțită între susținătorii unui boicot al sondajului și cei care solicită votul nu. 4 iulie, opoziția decide în cele din urmă să solicite boicotarea scrutinului.
Această decizie a fost luată succesiv de aproape toate partidele de opoziție grupate într-o coaliție care o urma pe cea a componentei sale principale, partidul Tawassoul (islamist) și, chiar dacă inițial au fost de acord asupra unui apel. Această schimbare este legată de criza Golfului care a izbucnit în continuare5 iunie 2017între Qatar și o coaliție de țări musulmane condusă de Arabia Saudită și care conduce Mauritania , sprijinul său, pentru a întrerupe și relațiile diplomatice cu Qatar și a-și amenința sprijinul. Temându-se că partidul va fi interzis din cauza apropierii sale de Qatar, liderii lui Tawassoul decid să ia o poziție mai puțin frontală decât un apel la nu și să voteze pentru boicot, forțând alte părți să facă același lucru, datorită importanței sale în coaliție.
Ambele întrebări sunt puse în franceză și arabă și includ detalii despre unele dintre cele mai semnificative schimbări.
Pe un vot galben: „Aprobați cu da, neutru, nu, revizuirea constituțională a modificărilor aduse anumitor dispoziții ale Constituției din 20 iulie 1991. Se referă la anumite instituții ale Republicii:
Alegere | Voturi | % | ||
---|---|---|---|---|
da | 573 935 | 85,67 | ||
Neutru | 28.894 | 4.31 | ||
Nu | 67 146 | 10.02 | ||
Voturi goale și nevalide | 76.314 | - | ||
Total | 746.289 | 100 | ||
Înregistrat / Participare | 1.389.092 | 53,72 |
Pe un buletin de vot albastru: „Aprobați cu da, neutru, nu revizuirea constituțională a modificărilor la articolul 8 din Constituția din 20 iulie 1991. Se referă în special la steagul național: Emblema națională este un steag care poartă un semilună și o stea de culoare aurie pe un fundal verde, purtând o bandă roșie orizontală, dreptunghiulară pe fiecare parte. "
Alegere | Voturi | % | ||
---|---|---|---|---|
da | 584.084 | 85,61 | ||
Neutru | 30.039 | 4.40 | ||
Nu | 69.124 | 9,99 | ||
Voturi goale și nevalide | 64.408 | - | ||
Total | 746 655 | 100 | ||
Înregistrat / Participare | 1.389.092 | 53,75 |
Schimbările constituționale intră în vigoare la 15 august 2017cu promulgarea lor de către președinte. În special, camera inferioară mauritană își asumă puterile Senatului, iar noul drapel național intră în vigoare.
9 ianuarie 2018, Parlamentul votează legea descentralizării organice care definește statutul și puterile celor șase regiuni nou create, dintre care două au statut special. Capitala Nouakchott și Nouadhibou, cele mai mari două orașe din țară, devenind efectiv autorități teritoriale regionale. Regiunile sunt administrate de un organ deliberativ, consiliul regional, ales prin sufragiu universal direct pentru un mandat de cinci ani și un organ executiv compus dintr-un președinte ales de asemenea prin vot universal direct și mai mulți vicepreședinți aleși de consiliu. Primele alegeri regionale au loc pe1 st septembrie 2018concomitent cu cele legislative .
Deși modificarea constituțională din 2017 menționează doar adăugarea a două bare roșii, în conformitate cu versiunea prezentată în timpul dezbaterilor din parlament, mai multe variante ale noului pavilion sunt ulterior utilizate de diferiți oficiali guvernamentali. Forma semilunii și nuanțele culorilor se normalizează în cele din urmă abia târziu, înMai 2020. Steagul ales are un verde mai deschis și o semilună mai aplatizată.