In hoc signo vinces este ofrază latinătradusă din greaca veche„ ἐν τούτῳ νίκα ”, care poate fi tradusă prin:„Prin acest semn, vei birui”.
Lactantius (aproximativ 250 - aproximativ 325) rapoarte care Constantin I mai întâi a avut o viziune a Mirului ( ☧ ) pe cer puțin timp înainte de bătălia de la Podul Milvian , care a avut loc în 312.
Istoricul bisericii Eusebiu din Cezareea arată că Constantin mergea cu armata sa când s-a uitat la soare și a văzut o cruce de lumină în interior, cu inscripția greacă ( ἐν ) τούτῳ νίκα . Constantin nu a înțeles la început semnificația acestei apariții, dar în noaptea următoare a avut un vis în care Hristos i-a explicat că ar trebui să folosească semnul crucii împotriva dușmanilor săi. Potrivit legendei, simbolul va fi folosit și acest lucru îi va permite lui Constantin să câștige bătălia de pe podul Milvian, în ciuda faptului că este în număr mai mare.
Eusebiu descrie apoi labarumul , un standard militar care va fi folosit de Constantin în războiul său împotriva lui Licinius și care cuprinde crisma.
Conform ideii general acceptate, monograma lui Hristos ar include primele două litere ale numelui lui Hristos în greacă: „ Χριστός ” . Este în primul rând un simbol creștin.
Pierre-Joseph Proudhon , în cartea sa din 1852, Revoluția socială demonstrată de lovitura de stat , i-a propus lui Louis-Napoléon Bonaparte , care era încă președinte al celei de-a doua republici , să ia pentru emblema imperială piața și busola masonică., Pe această monedă.