Campioni mondiali la boxa super-mijlocie

Lista campionilor mondiali la boxele super-medii de box recunoscute de următoarele organizații:

Înainte de 1921, campionii mondiali erau recunoscuți ca atare de către public, fără a exista vreo organizație specială care să gestioneze atribuirea acestui titlu.

Actualizați : 19 decembrie 2020

Câștig de titlu Pierderea titlului Campion Recunoaştere Apărări
28 martie 1984 22 iulie 1984 Murray Sutherland Regatul Unit IBF 0
22 iulie 1984 Noiembrie 1987 Parcul Chong-Pal Coreea de Sud IBF 8

Park își lasă titlul IBF vacant după 8 apărări victorioase pentru a face față centurii WBA pe care a câștigat-o 6 decembrie 1987bătându Jesus Gallardo prin KO în 2 doua  rundă.

6 decembrie 1987 23 mai 1988 Parcul Chong-Pal Coreea de Sud WBA 1
11 martie 1988 1989 Graciano Rocchigiani Germania IBF 3

Rocchigiani își lasă titlul IBF vacant pentru a lupta în categoria grea ușoară după victoria sa asupra sud-africanului Thulani Malinga pe 27 ianuarie 1989.

23 mai 1988 28 mai 1989 Fulgencio obelmejias Venezuela WBA 0
4 noiembrie 1988 28 aprilie 1990 Thomas aude Statele Unite WBO 2

Hearns își lasă titlul WBO vacant.

7 noiembrie 1988 1990 Sugar ray leonard Statele Unite WBC 2

Leonard câștigă 7 noiembrie 1988un titlu mondial la  clasa a 5- a de greutate învingându-l pe Danny Lalonde cu KO în a 9- a  recuperare. El a lăsat centura vacant în 1990 , după ce a ținut împotriva lui Thomas Hearns (trage pe12 iunie 1989) și Roberto Duran (victorie la puncte pe7 decembrie 1989).

28 mai 1989 30 martie 1990 In-Chul Baek Coreea de Sud WBA 2
27 ianuarie 1990 18 mai 1991 Lindell Holmes Statele Unite IBF 3
30 martie 1990 5 aprilie 1991 Christophe Tiozzo Franţa WBA 2
21 septembrie 1991 18 martie 1995 Chris Eubank Regatul Unit WBO 14
15 decembrie 1990 3 octombrie 1992 Mauro galvano Italia WBC 2
5 aprilie 1991 12 septembrie 1992 Victor Cordoba Panama WBA 1
18 mai 1991 10 ianuarie 1992 Darrin van horn Statele Unite IBF 1
10 ianuarie 1992 13 februarie 1993 Iran Barkley Statele Unite IBF 0
12 septembrie 1992 26 februarie 1994 Michael nunn Statele Unite WBA 4
3 octombrie 1992 2 martie 1996 Nigel benn Regatul Unit WBC 9
13 februarie 1993 18 noiembrie 1994 James Toney Statele Unite IBF 3
26 februarie 1994 12 august 1994 Steve mic Statele Unite WBA 0
12 august 1994 12 iunie 1999 Frankie Liles Statele Unite WBA 7
18 noiembrie 1994 4 octombrie 1996 Roy Jones Jr. Statele Unite IBF 5

Roy Jones Jr. își lasă titlul IBF vacant pentru a lupta în categoria grea ușoară după victoria sa asupra sud-africanului Bryant Brannon pe 4 octombrie 1996.

18 martie 1995 5 iulie 1997 Steve Collins Irlanda WBO 7

Collins își anunță sfârșitul carierei după ce și-a apărat centura WBO de 7 ori, ultima pe 5 mai 1997bătând prin oprire a arbitrului la  runda a 3 - a Craig Cummings.

2 martie 1996 6 iulie 1996 Thulani malinga Africa de Sud WBC 0
6 iulie 1996 12 octombrie 1996 Vincenzo Nardiello Italia WBC 0
12 octombrie 1996 19 decembrie 1997 Robin Reid Regatul Unit WBC 3
21 iunie 1997 24 octombrie 1998 Charles Brewer Statele Unite IBF 3
11 octombrie 1997 4 martie 2006 Joe calzaghe Regatul Unit WBO 21
19 decembrie 1997 27 martie 1998 Thulani malinga Africa de Sud WBC 0
27 martie 1998 23 octombrie 1999 Richie Woodhall Regatul Unit WBC 2
24 octombrie 1998 15 martie 2003 Sven Ottke Germania IBF 17
12 iunie 1999 8 aprilie 2000 Byron Mitchell Statele Unite WBA 1
23 octombrie 1999 6 mai 2000 Markus Beyer Germania WBC 1
8 aprilie 2000 16 septembrie 2000 Bruno Girard Franţa WBA 1

Girard este demis de WBA pentru că nu i-a acordat o răzbunare lui Manny Siaca, preferând să boxeze în greutate ușoară. El va fi campion mondial WBA la această categorie pe22 decembrie 2001învingându-l pe Robert Koon prin oprirea arbitrului în cea de-a 11- a  recuperare.

6 mai 2000 1 st luna septembrie anul 2000 Glenn Catley Regatul Unit WBC 0
1 st luna septembrie anul 2000 15 decembrie 2000 Dingaan Thobela Africa de Sud WBC 0
15 decembrie 2000 Mai 2001 Dave Hilton Jr. Canada WBC 0

Hilton este demis de WBC și trebuie să-și încheie cariera după ce a fost vinovat de agresarea minorilor.

3 martie 2001 15 martie 2003 Byron Mitchell Statele Unite WBA 2
10 iulie 2001 5 aprilie 2003 Eric Lucas Canada WBC 3
15 martie 2003 27 martie 2004 Sven Ottke Germania WBA și IBF 4

Ottke pune capăt carierei sale câștigând cea de-a 22- a  luptă mondială în fața Armand Krajnc27 martie 2004 și rămânând neînvins în 34 de lupte profesionale.

5 aprilie 2003 5 iunie 2004 Markus Beyer Germania WBC 2
5 mai 2004 12 noiembrie 2004 Manny Siaca Porto Rico WBA 0
5 iunie 2004 9 octombrie 2004 Cristian Sanavia Italia WBC 0
2 octombrie 2004 4 martie 2006 Jeff Lacy Statele Unite IBF 4
9 octombrie 2004 14 octombrie 2006 Markus Beyer Germania WBC 5
12 noiembrie 2004 14 octombrie 2006 Mikkel Kessler Danemarca WBA 4
4 martie 2006 27 noiembrie 2006 Joe calzaghe Regatul Unit IBF și WBO 1

Calzaghe renunță la titlul IBF. El preferă să-l înfrunte pe Peter Manfredo pentru a-și apăra centura WBO, mai degrabă decât pentru rivalul oficial IBF Robert Stieglitz până acum în mare parte necunoscut în afara Germaniei.

14 octombrie 2006 3 noiembrie 2007 Mikkel Kessler Danemarca WBA și WBC 1
27 noiembrie 2006 3 noiembrie 2007 Joe calzaghe Regatul Unit WBO 2
3 martie 2007 19 octombrie 2007 Alejandro Berrio Columbia IBF 0
19 octombrie 2007 26 mai 2012 Lucian Bute Canada IBF 9
3 noiembrie 2007 Aprilie 2008 Joe calzaghe Regatul Unit WBA, WBC și WBO 0

Calzaghe își lasă titlurile vacante pentru a-l înfrunta pe Bernard Hopkins la categoria grea ușoară (victorie la puncte pe19 aprilie 2008).

21 iunie 2008 21 noiembrie 2009 Mikkel Kessler Danemarca WBA 2
27 septembrie 2008 10 ianuarie 2009 Denis inkin Rusia WBO 0
6 decembrie 2008 24 aprilie 2010 Carl Froch Regatul Unit WBC 2
10 ianuarie 2009 22 august 2009 Karoly Balzsay Ungaria WBO 1
22 august 2009 25 august 2012 Robert Stieglitz Germania WBO 6
21 noiembrie 2009 17 decembrie 2011 Andre Ward Statele Unite WBA 4
24 aprilie 2010 2010 Mikkel Kessler Danemarca WBC 0

Kessler își lasă cureaua WBC liberă.

27 noiembrie 2010 17 decembrie 2011 Carl Froch Regatul Unit WBC 1
17 decembrie 2011 Aprilie 2013 Andre Ward Statele Unite WBA și WBC 1
26 mai 2012 3 februarie 2015 Carl Froch Regatul Unit IBF 4

Froch își lasă titlul IBF vacant pe 3 februarie 2015.

25 august 2012 23 martie 2013 Arthur Abraham Germania WBO 1
23 martie 2013 1 st Martie Aprilie în 2014 Robert Stieglitz Germania WBO 2
Aprilie 2013 Noiembrie 2015 Andre Ward Statele Unite WBA 1

Ward a fost dezbrăcat de titlul său WBC în aprilie 2013, apoi a lăsat vacant titlul său WBA noiembrie 2015.

22 iunie 2013 16 august 2014 Sakio bika Australia WBC 1
1 st Martie Aprilie în 2014 9 aprilie 2016 Arthur Abraham Germania WBO 4
16 august 2014 22 aprilie 2015 Anthony Dirrell Statele Unite WBC 0
22 aprilie 2015 18 ianuarie 2017 Badou Jack Suedia WBC 3

Jack își lasă titlul vacant pe 18 ianuarie 2017a lupta în greutate ușoară. 26 august 2017, a câștigat titlul regulat WBA pe cheltuiala britanicului Nathan Cleverly .

23 mai 2015 9 decembrie 2017 James DeGale Regatul Unit IBF 3
20 februarie 2016 5 octombrie 2016 Felix sturm Germania WBA 0

După victoria sa în puncte împotriva rusului Fedor Chudinov, Sturm va da rezultate pozitive la steroizi . Revenit în Bosnia și Herțegovina pentru a evita procedurile legale în Germania, și-a lăsat centura de siguranță liberă5 octombrie 2016.

9 aprilie 2016 13 mai 2019 Gilberto Ramírez Mexic WBO 5

Ramírez își lasă titlul vacant pe 13 mai 2019.

5 noiembrie 2016 27 mai 2017 Tyron Zeuge Germania WBA 1

Zeuge câștigă titlul regulat WBA pe5 noiembrie 2016 împotriva lui Giovanni De Carolis și îl ține împotriva lui Isaac Ekpo the 25 martie 2017. 27 maiApoi, WBA organizează o luptă între Fedor Chudinov și George Groves pentru titlul de super-campion deținut de Sturm până la controlul pozitiv al dopajului înoctombrie 2016. Grove câștigă  runda a 6- a .

27 mai 2017 28 septembrie 2018 George Grove Regatul Unit WBA 2
8 septembrie 2017 3 octombrie 2018 David Benavidez Statele Unite WBC 1

Benavidez a fost demis la 3 octombrie 2018 de către WBC după ce a dat test pozitiv la cocaină.

9 decembrie 2017 7 aprilie 2018 Caleb Truax Statele Unite IBF 0
7 aprilie 2018 4 iulie 2018 James DeGale Regatul Unit IBF 0

DeGale își lasă titlul IBF vacant pe 4 iulie 2018.

28 septembrie 2018 19 decembrie 2020 Callum Smith Regatul Unit WBA 2
13 ianuarie 2019 În curs Plantă Caleb Statele Unite IBF
23 februarie 2019 28 septembrie 2019 Anthony Dirrell Statele Unite WBC 0
18 mai 2019 În curs Billy Joe Saunders Regatul Unit WBO
28 septembrie 2019 14 august 2020 David Benavidez Statele Unite WBC 0

Benavidez trebuie să renunțe la titlu cu o zi înainte de lupta împotriva lui Roamer Alexis Angulo pe 14 august 2020 pentru că nu a respectat limita de greutate autorizată.

19 decembrie 2020 În curs Canelo Álvarez Mexic WBA și WBC

Note și referințe

  1. Această listă identifică doar principalii campioni ai federațiilor și nu așa-numiții campioni obișnuiți , interimari sau în repaus
  2. (ro) Campion WBA Light Welterweight (boxrec.com)
  3. (ro) Campion WBC Light Welterweight (boxrec.com)
  4. (ro) Campion IBF Light Welterweight (boxrec.com)
  5. (ro) Campion WBO Light Welterweight (boxrec.com)
  6. (ro) Biografia lui Dave Hilton Jr. (boxrec.com)

linkuri externe