Vecinătate (teoria graficelor)
În teoria graficelor spunem că două vârfuri ale unui grafic neorientat sunt vecine sau adiacente dacă sunt conectate printr-o margine. Vecinătatea unui nod poate desemna toate nodurile învecinate sau altfel un subgraf asociat, de exemplu subgraful. Într-un grafic direcționat , se folosește în general termenul predecesor sau succesor.
Definiție formală
Definiții clasice
Într-un grafic nedirecționat , vecinătatea unui vârf , adesea notată ( N pentru vecinătate ) poate desemna mai multe lucruri:
G=(V,E){\ displaystyle G = (V, E)}v∈V{\ displaystyle v \ in V}NUG(v){\ displaystyle N_ {G} (v)}
- Setul de vârfuri învecinate: {w:(v,w)∈E}{\ displaystyle \ {w: (v, w) \ în E \}}
- Subgraful indus de vârfurile anterioare, cu sau fără în funcție de versiune.G{\ displaystyle G}v{\ displaystyle v}
Variante
- În cazul graficelor orientate, putem defini și o noțiune de vecinătate orientată.
- Se întâmplă să considerăm un vecin la o distanță de un vârf, adică toate vârfurile separate de v cu mai puțin de k margini. Acesta este cazul în special în calculul distribuit sincron.k{\ displaystyle k}
Utilizări
Noțiunea de vecinătate este o noțiune clasică a teoriei graficelor, ea intervine de exemplu pentru a defini conceptele de colorare , de stabil și de acoperire prin vârfuri .
Un exemplu de aplicație este modelarea rețelelor sociale în care vecinătatea unui vârf reprezintă cunoașterea unei persoane. În acest context, vecinătatea face posibilă definirea coeficientului de grupare .
Note și referințe
-
De exemplu în Olivier Fouquet, Théorie des graphes: o scurtă introducere (cu o prejudecată algebrică presupusă) ,2012( citiți online [PDF] ).
-
Vezi de exemplu în
David Peleg , Distributed Computing: A Locality-Sensitive Approach , vol. 5, SIAM,2000
<img src="https://fr.wikipedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" title="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;">