Derivarea funcțiilor compuse
În matematică , în domeniul analizei , teorema de derivare a funcțiilor compozite (uneori numită regulă de lanț de derivare sau regulă de lanț și așa numită engleză ) este o formulă care explică derivata unei funcții compusă pentru două funcții diferențiate .
Permite cunoașterea j -a derivatei parțiale a i -a hărții parțiale a celor compuse din două funcții cu mai multe variabile fiecare. Schematic, în cazul în care o variabilă y depinde de o secundă variabilă u , care la rândul său depinde de o variabilă x , rata de schimbare a y -a lungul x poate fi calculată ca produs al ratei de schimbare a y -a lungul u și rata de variație de u conform cu x :
.
dydX=dydtu⋅dtudX{\ displaystyle {\ frac {\ mathrm {d} y} {\ mathrm {d} x}} = {\ frac {\ mathrm {d} y} {\ mathrm {d} u}} \ cdot {\ frac { \ mathrm {d} u} {\ mathrm {d} x}}}![{\ frac {\ mathrm {d} y} {\ mathrm {d} x}} = {\ frac {\ mathrm {d} y} {\ mathrm {d} u}} \ cdot {\ frac {\ mathrm { d} u} {\ mathrm {d} x}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/cef5bcf1f8b4f0f74f96063eabb2905607e70607)
Din această regulă rezultă aceea a schimbării variabilei pentru calculul integralelor .
Caz real
Teorema - Fie și să fie două intervale de , și două funcții astfel încât , și un punct de .
Eu{\ displaystyle I}
J{\ displaystyle J}
R{\ displaystyle \ mathbb {R}}
f:Eu→R{\ displaystyle f: I \ to \ mathbb {R}}
g:J→R{\ displaystyle g: J \ to \ mathbb {R}}
f(Eu)⊂J{\ displaystyle f (I) \ subset J}
la{\ displaystyle a}
Eu{\ displaystyle I}![Eu](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/535ea7fc4134a31cbe2251d9d3511374bc41be9f)
Dacă este diferențiat la punctul și este diferențiat la punctul atunci compusul este diferențiat la punctul și
f{\ displaystyle f}
la{\ displaystyle a}
g{\ displaystyle g}
f(la){\ displaystyle f (a)}
g∘f{\ displaystyle g \ circ f}
la{\ displaystyle a}![la](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/ffd2487510aa438433a2579450ab2b3d557e5edc)
(g∘f)′(la)=(g′(f(la)))×f′(la){\ displaystyle (g \ circ f) '(a) = (g' (f (a))) \ times f '(a)}![{\ displaystyle (g \ circ f) '(a) = (g' (f (a))) \ times f '(a)}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/2090fff30fc0cf8d83fc3e30dd848557e185fd49)
,
unde este produsul obișnuit al .
×{\ displaystyle \ times}
R{\ displaystyle \ mathbb {R}}![\ mathbb {R}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/786849c765da7a84dbc3cce43e96aad58a5868dc)
O demonstrație este disponibilă pe
Wikiversitate (
vezi mai jos ).
Prin urmare, dacă este diferențiat și diferențiat , avem :
f{\ displaystyle f}
Eu{\ displaystyle I}
g{\ displaystyle g}
J{\ displaystyle J}
Eu{\ displaystyle I}![Eu](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/535ea7fc4134a31cbe2251d9d3511374bc41be9f)
(g∘f)′=(g′∘f)×f′{\ displaystyle (g \ circ f) '= (g' \ circ f) \ times f '}![(g \ circ f) '= (g' \ circ f) \ times f '](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/24bcf20c358c1c5b13171b6323ec502ab32989cc)
.
De asemenea, este posibil să-l scrieți cu notația Leibniz sub forma:
d(g∘f)dX=dgdfdfdX{\ displaystyle {\ frac {{\ text {d}} (g \ circ f)} {{\ text {d}} x}} = {\ frac {{\ text {d}} g} {{\ text {d}} f}} {\ frac {{\ text {d}} f} {{\ text {d}} x}}}![{\ frac {{\ text {d}} (g \ circ f)} {{\ text {d}} x}} = {\ frac {{{{text {d}} g} {{\ text {d }} f}} {\ frac {{\ text {d}} f} {{\ text {d}} x}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/28261edf71e79a3fb6548c12a23e6f6f4a1ccca8)
unde indică faptul că depinde de parcă ar fi o variabilă.
dgdf{\ displaystyle {\ frac {{\ text {d}} g} {{\ text {d}} f}}}
g{\ displaystyle g}
f{\ displaystyle f}
f{\ displaystyle f}![f](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/132e57acb643253e7810ee9702d9581f159a1c61)
Pentru o lectură mai bună, deseori cerem și obținem:
tu=f(X){\ displaystyle u = f (x)}![u = f (x)](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/b5b5c6e6b5e74dd31a3397110985e046d366dab5)
ddXg∘f(X)=dg(tu)dtu⋅dtudX{\ displaystyle {\ frac {\ text {d}} {{\ text {d}} x}} g \ circ f (x) = {\ frac {{\ text {d}} g (u)} {{ \ text {d}} u}} \ cdot {\ frac {{\ text {d}} u} {{\ text {d}} x}}}![{\ frac {\ text {d}} {{\ text {d}} x}} g \ circ f (x) = {\ frac {{\ text {d}} g (u)} {{\ text { d}} u}} \ cdot {\ frac {{\ text {d}} u} {{\ text {d}} x}}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/5319d0f98af2c05fe5ee49d59677bea271da86f3)
.
Caz general
Teorema - Fie E , F două spații vectoriale normalizate și G un spațiu vector topologic separat. Să U un deschis E , V un deschis F , f o aplicație U în V , g o cerere la V în G , și are un punct U . Dacă f este diferențiat în punctul a și g diferențiat în punctul f ( a ) atunci g ∘ f este diferențiat în punctul a și
Dla(g∘f)=(Df(la)g)∘Dlaf{\ displaystyle {\ rm {D}} _ {a} (g \ circ f) = ({\ rm {D}} _ {f (a)} g) \ circ {\ rm {D}} _ {a } f}![{\ rm {D}} _ {a} (g \ circ f) = ({\ rm {D}} _ {f (a)} g) \ circ {\ rm {D}} _ {a} f](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/5a3fcb63d1048b3483df6aa80d1441f88887ad4b)
.
În special dacă E = R n , F = R m și G = R p , matricea iacobiană a lui g ∘ f în punctul a este produsul celei din g în punctul f ( a ) prin cea a lui f în punctul a , acest lucru care poate fi scris, notând
f(X)=(f1(X),...,fm(X)),g(y)=(g1(y),...,gp(y))și(g∘f)(X)=h(X)=(h1(X),...,hp(X)){\ displaystyle f (x) = (f_ {1} (x), \ ldots, f_ {m} (x)), \ qquad g (y) = (g_ {1} (y), \ ldots, g_ { p} (y)) \ quad {\ text {și}} \ quad (g \ circ f) (x) = h (x) = (h_ {1} (x), \ ldots, h_ {p} (x ))}![{\ displaystyle f (x) = (f_ {1} (x), \ ldots, f_ {m} (x)), \ qquad g (y) = (g_ {1} (y), \ ldots, g_ { p} (y)) \ quad {\ text {și}} \ quad (g \ circ f) (x) = h (x) = (h_ {1} (x), \ ldots, h_ {p} (x ))}](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/4f2758ce6d7ec1f1e768382287d31b29b057b989)
:
∂heu∂Xj(la)=∑k=1m∂geu∂yk(f(la))∂fk∂Xj(la){\ displaystyle {\ frac {\ partial h_ {i}} {\ partial x_ {j}}} (a) = \ sum _ {k = 1} ^ {m} {\ frac {\ partial g_ {i}} {\ partial y_ {k}}} (f (a)) {\ frac {\ partial f_ {k}} {\ partial x_ {j}}} (a)}![{\ frac {\ partial h_ {i}} {\ partial x_ {j}}} (a) = \ sum _ {k = 1} ^ {m} {\ frac {\ partial g_ {i}} {\ partial y_ {k}}} (f (a)) {\ frac {\ partial f_ {k}} {\ partial x_ {j}}} (a)](https://wikimedia.org/api/rest_v1/media/math/render/svg/0538a692b9f0abf4fa04ddb7cd81849abf5dcf11)
.
Vezi și tu
Articole similare
Link extern
<img src="https://fr.wikipedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" title="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;">