Sectorul fortificat din Faulquemont

Sectorul fortificat din Faulquemont face parte din linia Maginot , situată între sectorul fortificat Boulay la vest și sectorul fortificat al Saarului la est.

Formează o linie de-a lungul frontierei franco-germane , la nord-est de orașul Faulquemont , de la Niedervisse la Teting-sur-Nied (în Mosela ). Fortificațiile sectorului sunt destul de solide, dar sunt lipsite de lucrări de artilerie din motive bugetare.

Organizare și unități

Mai întâi sub comanda Regiunii a 6- a militară ( sediul central din Metz ) până la declarația de război, zona a intrat apoi sub comanda  armatei a 3- a și din partea25 septembrie 19394 - lea  armata ( cu excepția subsectorul Narbéfontaine care stă la 3 mii de  armată și merge la SF Boulay ). Subsectoarele Lixing și Leyviller sunt integrate din15 martie 1940.

Unitatea mare de armare este, la 10 mai 19409 - lea  corp de armată , constând din 47 - lea de  infanterie divizie ( rezerva, seria A ) și 11 - lea de  infanterie divizie . Aceste divizii vor fi retrase treptat de pe front și trimise la Reims , pentru a-i opri pe germani acolo.

În Septembrie 1939, sectorul este împărțit în trei subsectoare fortificate:

Subsectorul Narbéfontaine trece 25 septembrie 1939sub controlul sectorului fortificat din Boulay .

De la 15 martie 1940, sectorul preia, de asemenea, comanda a două subsectoare din sectorul fortificat al Saarului  :

Artileria sectorului este formată din:

Lista componentelor

Ultima zonă situată la est de regiunea fortificată Metz , sectorul Faulquemont este un sector relativ mic, deoarece doar cinci lucrări de infanterie, opt cazemate de infanterie, trei buncăruri de artilerie suplimentară, la care se adaugă 33 de blocuri MOM și 34 de turele STG . Construit la vest de partea principală a bazinului de cărbune Lorena ( Freyming-Merlebach , Stiring-Wendel , Creutzwald , Saint-Avold și Forbach ) pe care nu l-a protejat, prin urmare, acest sector de aproximativ cincisprezece kilometri asigură joncțiunea între sectorul Boulay și decalajul Sarre. Toate lucrările din sectorul Faulquemont sunt lipsite de blocuri de artilerie și de intervale de adăposturi CORF. De fapt, având în vedere incertitudinea datorată statutului provizoriu al Saarului și în special bugetelor reduse, instalarea tunurilor și construirea de adăposturi au fost amânate pentru ciclul al doilea.

Între sectorul fortificat din Faulquemont și granița franco-germană, au fost construite mici blocuri care serveau drept avanposturi („bastioane”), cum ar fi cea din Carling (distrusă), cea a Moulin d'Ambach de pe D72 (între Saint-Avold și Porcelette ), de pe D26 (rue de Diesen în Porcelette, vizavi de Grünhof) (distrus), de pe D633 (între Saint-Avold și Carling), cel de la Moulin-Neuf pe D603 (între Saint-Avold și Moulin-Neuf ) și cea a lui Petit-Ebersviller pe D20. Acestea trebuie să fie ocupate de detașamentele de acțiune de întârziere (DAR), a căror misiune este să încetinească adversarul înainte ca acesta să ajungă pe „linia principală de rezistență”, dar și să permită în acest caz recuperarea unităților mici. garda republicană mobilă responsabilă de acordarea alertei.

Organele sectorului fortificat din Faulquemont ( PC în Marthille )
Subsectorul Steinbesch
, cunoscut și sub numele de Zimming
(PC în Haute-Vigneulles )
Subsectorul Bois-des-Chênes
numit și Teting
(PC în Steinbesch)
A 34 Kerfent
A 35 Bambesch
ACa3 Bambesch
C 70 Bambiderstroff Nord
C 71 Bambiderstroff Sud
C 72 Einseling Nord
A 36 Einseling
C 73 Einseling Sud
C 74 Quatre-Vents Nord
C 75 Quatre-Vents Sud
ACa2 Stocken
A 37 Laudrefang
C 76 Bois-de-Laudrefang Nord
C 77 Bois-de-Laudrefang Sud
A 38 Teting
ACa1 Teting

33 modele blockhouse 1935
și 1936 numerotate Ab 1 până la 36

Codul fiecărei unități indică natura sa: „A” pentru lucrări, „C” pentru cazemate de infanterie, „O” pentru observatoare și „ACa” pentru cazemate de artilerie de tip RFM . Numerotarea se face de la vest la est de regiunea fortificată Metz (care corespunde sectoarelor Crusnes , Thionville , Boulay și Faulquemont).

Observatoare

Pentru cei mai semnificativi:

Istorie

Note și referințe

  1. În 1939, a 6- a  regiune militară acoperă o parte din departamentele Meuse (mai puțin orașele Stenay și Montmedy) din Meurthe-et-Moselle ( Briey , localitățile Thiaucourt și Pont-à-Mousson ) din Moselle (districtele Metz , Thionville și Boulay ) și Marne .
  2. Jean-Yves Mary și Alain Hohnadel , op. cit. , t.  2, p.  182.
  3. Jean-Yves Mary și Alain Hohnadel , op. cit. , t.  2, p.  162.
  4. Nivelul de protecție al unei cazemate pe linia Maginot depinde de modelul său și de perioada de construcție a acestuia. Din 1928 până în 1935, au fost construite cele mai puternice modele protejate: cazemate și structuri CORF (Comisia Organizatoare pentru Regiuni Fortificate), cu pereți și plăci groase până la 3,5 metri de beton). Apoi, din 1935 au venit casele de blocuri MOM (forță de muncă militară), cu 0,60 până la 1,5  m de beton, cu modele foarte variate în funcție de regiune: RFM (regiunea fortificată din Metz), RFL (regiunea cu ziduri a Lauter), 1 st , 2 e , 20 e și 7 e RM ( regiune militară ). Cele mai protejate MOM-uri se numesc FCR (fortificație rurală întărită). Din 1937 până în 1940, STG (Secția Inginerie Tehnică) a standardizat construcțiile, cu protecție de 1,50 până la 2  m de beton.
  5. Jean-Yves Mary și Alain Hohnadel , op. cit. , t.  3, p.  111-115.

Vezi și tu

Bibliografie

linkuri externe

LocațieDescrieri și fotografii

Articole similare