Sebastophore

Un sébastophore sau sebastophoros (σεβαστοφόρος greacă) a fost o poziție înaltă la curtea bizantină și un loc rezervat cu eunuci la X - lea  -  al XII - lea  secole. Funcțiile sale sunt neclare.

Istorie și funcții

Biroul este atestat pentru prima dată în Taktikon-ul Escorialului în jurul anului 975. Potrivit lui Nicolas Oikonomides , a fost introdus între 963 și 975. În Taktikon-ul Escorial , este inclus printre cele mai înalte titluri, după proedros și înainte a magistraților . De obicei era rezervat eunucilor.

Primul proprietar cunoscut a fost Romain Lecapenus, fiul lui Stephen Lekapenos și nepotul împăratului Roman I St Lecapenus, dar Oikonomidès sugerează că titlul ar putea fi creat mai întâi pentru parakoimomenos Basil Lekapenos .

Funcțiile atașate poziției nu sunt clare; numele poate sugera că deținătorul purta steagul împăratului sau că acesta era mesagerul său personal, un rol atestat pentru unii sebastofori. Titlul și-a pierdut rapid prestigiul, din secolul  al XI- lea pe sigilii, este combinat cu cheltuieli relativ modeste în ierarhia imperială. A dispărut complet după secolul  al XII- lea.

În unele texte, cum ar fi Patria Constantinopolului și Souda , sebastoforoii sunt identificați cu oficialii districtului ( regeonai ) din Constantinopol , care dansau în fața împăratului în fiecare5 octombrie ; Cu toate acestea, această afirmație provine de la Ioan Lydian ( secolul  al VI- lea), care afirmă că această practică a existat sub împăratul Tiberiu până la Roma .

Titulari cunoscuți

• Romain Lécapène, nepotul împăratului Romain I er Lécapène , castrat în tinerețe în 945 și probabil încă în viață în 975.
• Stephen Pergamènos, eunuc care l-a informat oficial pe Constantin al IX-lea cu privire la aderarea sa la tron ​​în 1042 și care a primit titlul de sebastophoros ca recompensă. El a suprimat revolta lui Georges Maniakès , dar apoi a conspirat împotriva împăratului și a fost tuns.
• Niképhoritzès , eunuc și nepopular ministru al lui Mihai al VII-lea Doukas , care a purtat acest titlu în timp ce era blând cu Antiohia în 1059–1060.
• Jean Pépagomènos, membru al casei ( oikeios ) a lui Alexis I, primul Comnen , menționat la sinodul care l-a condamnat pe Ioan Ital în 1092.

Există alte etanșări sebastophoroi pentru X - lea  -  al XII - lea de  secole, cu proprietari necunoscuți.

Note și referințe

• (fr) Acest articol este preluat parțial sau în totalitate din articolul Wikipedia din limba engleză intitulat „  Sebastophoros  ” ( vezi lista autorilor ) .

1. Guilland 1963 , p.  199.
2. Oikonomide 1972 , p.  308.
3. Oikonomide 1972 , p.  262.
4. Guilland 1963 , p.  200, 202.
5. Guilland 1963 , p.  200–201.
6. Guilland 1963 , p.  199–200.
7. Guilland 1963 , p.  201–202.
8. Guilland 1963 , p.  203–205.
9. Guilland 1963 , p.  202.
10. Guilland 1963 , p.  203, 205.

Bibliografie

• Rodolphe Guilland , „  Studii despre istoria administrativă a Imperiului Bizantin: Sébastophore  ”, Revue des études byzantines , vol.  21,1963, p.  199–207 ( citit online , accesat la 12 august 2015 ).
• (en) Alexander Kazhdan ( ed. ), Oxford Dictionary of Byzantium , New York și Oxford, Oxford University Press ,1991, 1 st  ed. , 3 tom. ( ISBN  978-0-19-504652-6 și 0-19-504652-8 , LCCN  90023208 ).
• Nicolas Oikonomides , liste de precedență bizantine IX - lea și X - lea  secole , Paris, CNRS,1972( citește online ).