Reflecție (matematică)

În matematică , o reflectare axială sau simetrie a planului euclidian este o simetrie ortogonală față de o linie (linie vectorială dacă este un plan vector euclidian). Constituie apoi o simetrie axială ortogonală.

Mai general, în orice spațiu euclidian, o reflecție este o simetrie ortogonală față de un hiperplan , adică un subspatiu de codimensiune 1. În dimensiunea 3, este deci o simetrie ortogonală cu un plan. Originea termenului este bine înțeleasă în legătură cu oglinzile care reflectă o imagine. Imaginea figurii și figura inițială sunt izometrice.

Reflecțiile, ca toate simetriile, sunt transformări involuționare .

O reflexie este o anti-deplasare (sau izometrie negativă).

Exemple

Într-un plan vector euclidian referit la o bază ortonormală,

 ;  ;  ; .

Proprietăți generale

Reflecțiile vectoriale ale unui spațiu euclidian pot fi exprimate folosind un vector normal la hiperplanul de reflecție:

Acestea sunt izometrii vectoriale cu determinant -1. Păstrează produsul scalar, dar transformă orice bază ortonormală într-o bază ortonormală de orientare opusă. Este recunoscut în expresia reflexie a proiecției ortogonale pe linia generată de k  :  ; reflectarea este, prin urmare, și un endomorfism auto-adăugat .

Conform teoremei Cartan-Dieudonne , reflexiile generează grupul ortogonal . Mai precis, în dimensiunea n , orice izometrie vectorială este produsul a cel mult n reflecții.

În baza ortonormală, reflectările au pentru matrici reprezentative matricile Householder care intervin de exemplu în algoritmul de descompunere QR .

Note și referințe

  1. J.-M. Arnaudiès și H. Fraysse, matematică curs 4: Biliniar algebra și geometria , Dunod , 1990, p. 95
<img src="https://fr.wikipedia.org/wiki/Special:CentralAutoLogin/start?type=1x1" alt="" title="" width="1" height="1" style="border: none; position: absolute;">