Naștere | 23 octombrie 1959 |
---|---|
Naţionalitate | limba franceza |
Instruire | Universitatea Jean-Moulin - Lyon-III |
Activități | Jurist , politolog |
Lucrat pentru | Institutul de Studii Politice din Lyon |
---|
Marie-Anne Cohendet este expertă constituțională, profesor asociat al facultăților de drept ( drept public ). În prezent predă la Universitatea Panthéon-Sorbonne .
Marie-Anne Cohendet a susținut o teză despre „testul coabitării (Martie 1986 - Mai 1988) " , sub conducerea lui Pierre Vialle,7 februarie 1991, la Universitatea Lyon-III . A trecut examenul de concurs pentru dreptul public în 1992.
A predat mai întâi la Universitatea Jean Moulin Lyon 3 , Université Lumière Lyon 2 și IEP din Lyon . În 2013, ea a făcut parte din juriul celui de-al doilea concurs de agregare a dreptului public (intern).
În 2015, a fost membră a comisiei Bartolone , responsabilă de reflectarea asupra viitorului instituțiilor Republicii a V-a și asupra posibilelor modificări care le vor fi aduse.
Marie-Anne Cohendet a scris împreună cu Dominique Bourg , Bastien François , Loïc Blondiaux și Jean-Michel Fourniau un raport al Fundației Hulot intitulat „Osons le Big Bang Démocratique” și publicat înFebruarie 2017. Raportul descrie o posibilă organizare pentru crearea unei adunări constitutive în Franța.
Marie-Anne Cohendet a scris împreună cu Jérôme Lang , Jean-François Laslier , Frédéric Sawicki și Thierry Pech un raport Terra Nova publicat înMartie 2017. Acest raport susține un sistem mixt care cuprinde cel puțin un sfert din membri aleși prin reprezentare proporțională.
În 2018, ea a co-scris raportul Terra Nova, propunând un „ referendum deliberativ de inițiativă cetățenească ”. Printre alte puncte, acest raport recomandă crearea, la inițierea procedurii de inițiativă cetățenească, a unei adunări de aproximativ o sută de persoane alese prin tragere la sorți. Această adunare ar fi responsabilă pentru iluminarea alegătorilor prin prezentarea într-un mod sintetic a principalelor argumente pro și contra legii propuse supuse votului.
Profesorul Bertrand Mathieu , care face parte dintr-o ramură juridică, și-a criticat activitatea privind dreptul constituțional: a criticat-o în special, la nivel formal, pentru că se repetă de mai multe ori, pentru înțelegerea evoluțiilor care nu sunt „ordonate conform unui program, a unei construcții logice sau a unui obiectiv educațional ”și a„ simplificării ”.
Unele critici se concentrează în special pe utilizarea sa de către conceptul de „sistem de determinare a variabilelor”. Analizează funcționarea Republicii a V- a , reluând o distincție între regim și sistem politic propusă de Olivier Duhamel . Pentru ea, regimul politic se bazează pe reguli constituționale, astfel cum sunt definite de Constituție, în timp ce sistemul politic (instituțiile așa cum funcționează efectiv) sunt rezultatul „combinației regimului politic și a sistemului de variabile. Acest „sistem de determinare a variabilelor” include elemente juridice și extra-legale. Printre elementele juridice, ține cont de: normele infraconstituționale (de exemplu legile referitoare la statutul funcționarilor aleși), deciziile și normele jurisprudențiale, precum și actele de aplicare a Constituției de către guvernatori. Printre elementele extra-legale, ține cont de: istorie (care creează habitus ), precedente (precedente pentru aplicarea constituției), geopolitică, contextul intern sau diplomatic, sistemul partidului (sistem determinat în principal prin metoda votului) , situația forțelor politice, situația personală a actorilor jocului politic (legitimitate, poziția conducătorilor), elemente de filozofie și psihologie, obiceiuri și în cele din urmă partidele politice ca atare, care integrează, împărtășesc, chiar condiționează aceste obiceiuri. Ideea principală este că interpretarea unui standard sau a unei practici („sistemul”) poate fi diferită de concepția inițială a standardului („regimul”) și, prin urmare, că o practică care va părea legală este de fapt o încălcare a standard original.
Marie-Anne Cohendet se opune, din punct de vedere academic, fiind normativistă, altor profesori de drept public , în special celor care apără principiile teoriei realiste a dreptului (precum Michel Troper sau Éric Millard (despre care a supravegheat teza) )), care confundă, pentru aceasta, norma constituțională cu actele sale de punere în aplicare, cu alte cuvinte, cele care confundă textul constituțional și practica.
Poziția sa doctrinară asociază astfel, în analiza sa normativă, norma pozitivă și implementarea sa, prin această idee a „sistemului de determinare a variabilelor”, comportamentul elementelor juridice (norme) și extra-legal.
Reforma instituțională 2008