Croată Hrvatski | |
Țară | Croația , Bosnia și Herțegovina , Serbia ( Voivodina ) |
---|---|
Număr de vorbitori | Croația: 4.100.000 (2011) Total: 6.741.420 |
Numele vorbitorilor | Vorbitori de croată |
Tipologie | SVO + ordine liberă , flexională , acuzativă , accentuală , cu accent pitch |
Clasificare pe familie | |
|
|
Statutul oficial | |
Limba oficiala |
Croația Uniunea Europeană Bosnia și Herțegovina Voivodina ( Serbia )
|
Guvernat de | Institute za hrvatski jezik i jezikoslovlje |
Coduri de limbă | |
ISO 639-1 | HR |
ISO 639-2 | hrv |
ISO 639-3 | hrv |
IETF | HR |
Linguasphere |
53-AAA-gc - Hrvatski-F 53-AAA-gf - Hrvatski-G |
Glottolog | croa1245 |
Probă | |
Articolul 1 din Declarația universală a drepturilor omului (a se vedea textul în franceză ) Članak 1: Sva ljudska bića rađaju se slobodna i jednaka u dostojanstvu i pravima. Ona su obdarena razumom i sviješću i trebaju jedno prema drugome postupati u duhu bratstva. |
|
Meniul | |
Distribuția croatului (în albastru) în Croația și țările vecine (2006). | |
Croat (în limba croată: Hrvatski ) este unul dintre soiurile standard de , utilizate de către croații , limba numită „ sârbo-croată “ de către unii lingviști , iar altele - „ slave diasistem South Central “ štokavski jezik „ Chtokavian limbaj “, standardni novoštokavski " neochtokavian standard "sau BCMS (bosniacă-croată-muntenegreană-sârbă).
Din punct de vedere sociolingvistic , este un limbaj multicentric standardizat, comun sârbilor , croaților, bosniacilor și muntenegrenilor , bazat pe dialectul său chtokavian, celelalte soiuri standard ale sale fiind sârbă , bosniacă și muntenegreană .
Standardizarea actualului croat a fost început în prima jumătate a XIX - lea lea de către un grup cu oameni de știință în frunte cu Ljudevit Gaj , în parte , în acord cu unii cercetători sârbi, în primul rând Vuk Karadžić , care a lucrat în standardizarea limbii literare sârbe. Aceasta a dus la un standard ușor diferit de cel al sârbului, în special în alfabetul latin reformat de Ljudevit Gaj și ortografia sa practic fonemică . Acest alfabet corespundea exact alfabetului chirilic propus de Karadžić și ulterior a fost adoptat de standardul sârbesc alături de chirilic. După dezintegrarea Iugoslaviei , croata a devenit oficială cu denumirea „limba croată”, iar standardul său se ocupă de Institutul de limbă și lingvistică croată.
Numărul total de croați este estimat la aproximativ șase milioane. Dacă despre cei din Croația și din celelalte ex-republici iugoslave putem spune că vorbesc croată, nu putem spune câți dintre cei din țările vecine sau mai mult sau mai puțin îndepărtate îl cunosc, cu excepția cazului în care statisticile disponibile nu specifică. Croația este vorbită și de minoritățile croate din țările vecine sau din apropiere, unde au trăit încă din vremea Imperiului Austriac și / sau a fostei Iugoslavii, precum și în emigrare:
Țară | Numărul de persoane | Statutul persoanelor | An |
---|---|---|---|
Croaţia | 4.096.305 | nativ croat | 2011 |
3 059 | nativ croată-sârbă | ||
Bosnia si Hertegovina | 3.861.912 (15,4% din totalul populației) | de etnie croată | 2016 |
14,6% din populație | nativ croat | ||
Chile | 380.000 | de origine croată | |
Argentina | 250.000, inclusiv 8.000 născuți în Croația | de origine croată | |
Germania | 219.541 | cetățeni ai Croației | 2011 |
Austria | 131.000 | Burgenland - vorbitori de croată | 2003 |
44.489 | născut în Croația | 2017 | |
elvețian | 100.000 | de origine croată | 1996 |
Australia | 61.548 | vorbind croată acasă | 2011 |
Statele Unite ale Americii | 53.040 | vorbind croată acasă | 2013 |
Canada | 52,330 | nativ croat | 2011 |
Brazilia | 50.000, inclusiv 15.000 născuți în Croația | de origine croată | |
Slovenia | 35.642 | de etnie croată | 2002 |
Serbia | 19 223 | nativ croat | 2011 |
Ungaria | 16,053 | vorbind croată cu familia, prietenii | 2011 |
Italia | 17,472 | cetățeni ai Croației | 2019 |
1000 | Vorbitori de croată din Molise | 2012 | |
Peru | 6.800, inclusiv 800 născuți în Croația | de origine croată | |
Suedia | 6 221 | cetățeni ai Croației | 2016 |
Muntenegru | 6.021 | de etnie croată | 2011 |
România | 5 167 | nativ croat | 2011 |
Uruguay | 5.000 | de origine croată | |
Republica Macedonia | 2.686 | de etnie croată | 2002 |
Croația este limba oficială în Croația, Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia, provincia Voivodina și Uniunea Europeană .
Croața are statutul de limbă minoritară în Austria (Burgenland) și Italia (Molise). În România, croata poate fi utilizată în relațiile cu administrația publică locală, în localitățile în care cei a căror limbă maternă este mai mare de 20% din populație. Acesta este cazul localităților Carașova și Lupac din județ din Caraș-Severin . Acolo se predă și limba, de la grădiniță până la bacalaureat .
Soiurile regionale ale croatei sunt considerate din două puncte de vedere: morfologic mai întâi, apoi fonologic .
1. Luând ca distincție forma pronumelui interogativ care înseamnă „ce” ( što , ča și kaj ), distingem trei dialecte :
2. O altă diviziune, care este suprapus peste dialecte, se face din modul în care sunetul de slavona veche é a evoluat , care se numește „yat“. Conform acestui criteriu, există trei soiuri numite izgovori „pronunții”:
Această secțiune prezintă pe scurt istoria externă a limbii croate.
Primele texte scrise de croați au fost scrise în secolul al IX- lea în slavonă veche, cu alfabetul glagolitic , dar nu s-au păstrat. Cele mai vechi texte glagolitice croate păstrate datează din secolul al XI- lea , cele mai multe scrise în piatră, precum steaua Baska (insula Krk ). Este primul text în slava veche cu elemente ale limbii vernaculare . Este remarcabil pentru dimensiunea sa și pentru importanța textului care, pentru prima dată, menționează poporul croat.
În secolul al XII- lea începem să folosim și alfabetul chirilic . Alfabetul latin este folosit numai din XIV - lea secol , coexistente de ceva timp cu primele două. Utilizarea glagolitic durează până la sfârșitul XV - lea secol , iar unele zone de coastă până la începutul XIX - lea secol .
Până în a doua jumătate a XV - lea secol , literatura este scrisă în slavonă bisericească croată. Perioada sa de glorie este XIV - lea - al XV - lea de secole, fiind ilustrată de lucrări , cum ar fi Liturghierul lui Duke Novak ( 1368 , regiunea Lika , în nord - vestul Croației), iar Evanghelia Reims ( 1395 ), scrise parțial în Glagolitică . Alte cărți din această perioadă sunt Missalul Ducelui Hrvoje ( 1404 , din Split , Dalmația) și primul missal tipărit ( 1483 ). Deci, croații erau singurii catolici din Europa care aveau permisiunea de la Roma să nu folosească latina în liturghie , nici alfabetul latin .
În XII - lea - XV - lea de secole, limba slavă vorbită la sud de teritoriul fostei Iugoslavii este fragmentată în mai multe dialecte, grupate în dialectele care există astăzi.
Modern croat, adică puțin diferit decât în prezent, începe să se impună XIV - lea - al XV - lea secole. Prima sa atestare importantă este Missalul croat al Vaticanului .
Prima standardizare de articole datând din al XVII - lea secol , numit , de asemenea , timpul de Slavismul baroc , standardizarea este reflectată în literatura de specialitate din acea vreme. Ceea ce contribuie în mod esențial la formarea croatului modern este:
Standardizarea croat este strâns legată de trezirea conștiinței naționale a croaților, care face parte din tendința generală în Europa , din prima jumătate a XIX - lea secol. Încă din 1812 , Šime Starčević a publicat la Trieste o nouă gramatică ilirică (în croată, Nova irilička gramatika ). El a fost precursorul a ceea ce se numește „Reînnoirea Națională Croată”, condusă de Mișcarea Ilirică , la care a participat mai ales tineretul intelectual de origine burgheză. Liderul său a fost Ljudevit Gaj , lingvist, politician, jurnalist și scriitor de origine franceză . În cartea sa Kratka Osnova horvatsko-slavenskog pravopisanja ( Abridged Croată-slavonă ortografie ) ( Buda , 1830 ), el a propus alfabetul încă folosit de astăzi croată, bazat pe alfabetul latin, cu diacritice împrumutate de la alfabetele ceh și polonez , precum și ca ortografie fonemică . Această ortografie a fost ulterior generalizată pe întreg teritoriul locuit de croați, în loc de ortografia italiană, germană și maghiară folosită în regiunile respective.
În acest moment a fost impus standardul unitar al croatei, bazat pe dialectul chtokavian cu pronunția (i) jekaviană, literatura în alte dialecte căzând în desuetudine.
Ideologia Mișcării Ilirice nu s-a limitat la Croația. Idealul său era unirea tuturor slavilor din sud, de la sloveni la bulgari , care trăiau toți sub stăpânire străină, într-o națiune ilirică utopică . Aspirațiile sale s-au potrivit cu cele ale unor erudiți sârbi , ceea ce a condus lingvistic la ideea limbii sârbo-croate . A existat într-adevăr o convergență între reforma lui Vuk Stefanović Karadžić în ceea ce privește sârba , care a bazat standardul acestuia pe același dialect chtokavien și cel al lui Ljudevit Gaj. Acest lucru s-a manifestat, printre altele, în „Acordul de la Viena ” ( 1850 ), semnat de șapte savanți croați și sârbi (inclusiv Vuk Karadžić ), la inițiativa lingvistului sloven Franc Miklošič . Acest acord stabilește anumite standarde comune pentru limbile croată și sârbă.
Din acel moment, domeniul lingvistic a interferat cu domeniul politic, și asta până astăzi, relația dintre croată și sârbă oscilând de la o epocă la alta între ideea unei singure limbi și cea a două limbi separate, în funcție de evenimentele istorice prin care vorbesc vorbitorii lor.
În a doua jumătate a XIX - lea secol, mișcările de independență intensificat. Pentru mulți croați, această independență este realizabilă numai în uniune cu alți slavi din sud și mai întâi cu sârbii. Episcopul croat de Đakovo , Josip J. Strossmayer, a elaborat în 1866 un prim program pentru unificarea slavilor din sudul Imperiului austriac , folosind termenul „iugoslav”, și a înființat în Zagreb Academia iugoslavă de științe. Și Artele. Două școli principale apar apoi în domeniul lingvistic:
Apropierea dintre croat și sârb a continuat după primul război mondial , de această dată în cadrul Regatului sârbilor, croaților și slovenilor , care a devenit ulterior Regatul Iugoslaviei , sub egida Serbiei , țara victorioasă a războiului. Ideea limbii sârbo-croate este susținută din ce în ce mai mult de autoritățile de la Belgrad . Mai mult, aceștia din urmă încearcă să impună sârba cu pronunția Ekaviană ca limbă a întregului stat, ceea ce nu este pe placul croaților care caută independență.
În timpul celui de-al doilea război mondial a fost fondat statul independent Croația , un satelit al Germaniei naziste , care a declanșat o teribilă persecuție împotriva minorității sârbe. Din punct de vedere lingvistic, o „purificare” a croatului are ca scop eliminarea elementelor sârbe.
În a doua Iugoslavie , promovarea limbii sârbo-croate și încercările de a estompa diferențele dintre croată și sârbă au devenit componentele unei politici lingvistice oficiale, acceptată și de comuniștii croați, ceea ce reiese din Acordul „ Novi Sad ” '( 1954 ). Semnat de 25 de lingviști și scriitori, 18 sârbi și șapte croați, acesta afirmă că limba comună a sârbilor, croaților, muntenegrenilor și bosniacilor este sârbo-croata, care poate fi numită și croată-sârbă, având două variante literare, sârba și croata. În același timp, decidem să creăm un dicționar unic. Cu toate acestea, în Croația denumirea limbii oficiale rămâne „croată” (între 1943 și 1970 ), apoi „croată sau sârbă” (între 1970 și 1990 ).
În urma liberalizării relative a regimului din anii 1960 , intelectualii croați și-au exprimat nemulțumirea față de dominația sârbilor în organismele oficiale. În 1967 , șapte lingviști și scriitori au redactat o „Declarație cu privire la situația și denumirea limbii literare croate”, în care se pretinde că nu se pune pe picior de egalitate nu trei, ci patru limbi ale Iugoslaviei: slovena, croata, Sârbă și macedoneană și pentru a pune capăt dominației sârbei la nivel de stat și în instituțiile federale. În anii 1970 (perioada numită „ Primăvara Croată ”), limba literară croată a fost declarată o entitate separată.
În urma proclamării suveranității Croației ( 1991 ) și a războaielor din Iugoslavia, tendințele puriste condamnate la separarea croată de sârbă sunt consolidate, denunțând și respingând „sârbismul” și „internaționalismul”. Reintroducem în limbă multe cuvinte mai mult sau mai puțin scoase din uz de zeci de ani și creăm neologisme bazate pe slavă.
Această secțiune tratează succint principalele aspecte fonologice , fonetice și prosodice ale croatei.
Croata are 32 de foneme , cea mai mare parte a scrierii sale fiind fonemică. Literele și fonemele corespund reciproc după cum urmează:
Scrisoare | Transcriere fonetică | Pronunțat aproximativ ca în |
---|---|---|
A, a | /la/ | un rc |
B, b | / b / | b noi |
CC | / t͡s / | ts ar |
CC | / t͡ʃ / | tch equë |
CC | / t͡ɕ / | ti en ( umed t ) |
D, d | / d / | d onner |
Đ, đ | / d͡ʑ / | di ble ( d ud) |
DŽ, dž | / d͡ʒ / | engleză g în |
E, e | / e / | e ty |
F, f | / f / | f ilm |
G, g | / g / | g sunt |
H, h | / X / | între h aspirat de „hahaha” și j spaniol de „Juan” |
Eu, eu | / i / | eu mor |
ije | / i͜j / | p ie rre |
Niciun cuvant | / d / | acolo ei |
K, k | / k / | k ilo |
Ll | / l / | l ac ( l mai greu decât în franceză ) |
Lj, lj | / ʎ / | li en ( umed l ) |
M, m | / m / | m al |
N, n | /nu/ | Fără vârstă |
Nj, nj | / ɲ / | indi gn ed |
O, o | / o / | o ordonat |
P, p | / p / | p as |
R, r | / r / | r sunt ( r laminate) |
/ r̥ / vocalic | - | |
S, s | / s / | s ac |
Š, š | / ʃ / | ch at |
T, t | / t / | al nostru |
U, u | / u / | sau rlet |
V, v | / ʋ / | v oix |
Z Z | / z / | z model doar |
Z Z | / ʒ / | j al nostru |
Vocale:
anterior | central | posterior | |
---|---|---|---|
Vocală închisă | i / i / | u / u / | |
Diafragmă mediană | e / e / sau / ɛ / | o / o / sau / ɔ / | |
Vocală deschisă | a / a / |
Note:
O vocală eufonică [a] apare în unele forme ale substantivului , dar și ale adjectivului , și dispare în alte forme. De exemplu, rădăcina cuvântului care înseamnă „om bătrân” este starc- , nominativul său singular fiind stea a c dar în declinarea le a falls: starca „a bătrânului” ( genitiv ). În cazul tulpinilor feminine care se termină în două consoane, aceasta a este prezentă la pluralul genitiv dintre cele două consoane: stem sestr- , nominativ singular sestra , genitiv plural sest a ra .
Alternanta l ~ oSubstantivele și adjectivele care se termină în -ao , -eo sau -io [ex. čitao sam "Am citit" ( subiect masculin), anđeo "ange", cio "întreg"] au fost la un moment dat în istoria limbajului terminat de un l greu ( čital , anđel , cil ) care a evoluat în o , dar numai la sfârșitul cuvântului. Acest o devine din nou l dacă nu mai este în poziția finală, ci urmat de o finalizare sau de un sufix : čitala sam „je lisais ” (subiect feminin), anđela „de l'ange” (genitiv), cijela „Întreg” .
Asimilarea consonantelorCând două consoane, una surdă și cealaltă sună, vin în contact prin adăugarea unei terminații sau a unui sufix la un cuvânt, prima consoană este asimilată de cea de-a doua ( asimilare regresivă ): înăbușită dacă această a doua consoană este surdă, sună dacă este sunet. Asa de,
consoane solide | b , | g , | d , | đ , | z , | ž , | dž | deveni | |
consoane fără voce | p , | k , | t , | ć , | s , | š , | č , | si invers. |
De exemplu, în cuvântul vrabac „vrabie”, / b / alternează cu corespondentul său surd / p /. Acesta din urmă apare atunci când / a / se încadrează între / b / și / t͡s /, acesta din urmă fiind surd și asimilând / b /: vrapca "vrabiei" (genitiv singular).
PalatalizăriAnumite consoane care încheie forma nominativă a unui substantiv sau care se află la sfârșitul tulpinii unui verb , pot suferi o schimbare numită palatalizare , sub influența unei vocale care începe o desinență sau un sufix. Cele mai frecvente cazuri:
Accentul care lovește una dintre vocalele unui cuvânt are un caracter dublu în limba croată. Este un accent tonic sau de intensitate, adică vocala în cauză este pronunțată cu mai multă forță decât celelalte (ca în franceză ), dar și un accent tonal, vocala lovită de accentul tonic fiind pronunțată cu un ton mai înalt sau mai mic decât celelalte . Există patru tipuri de accent, combinații între caracterul descendent sau ascendent și durata vocalei (lungă sau scurtă). Accentul este notat numai în cărțile de lingvistică , manualele de limbă și dicționarele . Semnele lor convenționale sunt cele din exemplele de mai jos:
În croată, accentul este mobil, cu unele limitări, dintre care principalele sunt:
Vocalele neaccentuate pot fi, de asemenea, lungi sau scurte. Cele lungi sunt notate, cu excepția scrierilor obișnuite, de un macron ¯ ( žèna "femeie" / žénā "femei", genitivul plural al numelui). O silabă lungă și lentă poate fi găsită numai după o silabă accentuată.
După cum se poate vedea în acest exemplu, caracterul accentului și durata vocalelor au o valoare funcțională. Aici marchează două cazuri diferite în declinare. Punerea accentului are, de asemenea, o valoare funcțională, de exemplu în declinarea adjectivelor sub formă scurtă (vezi mai jos Declinația adjectivelor ).
Există, de asemenea, cuvinte care nu sunt niciodată stresate și altele care uneori sunt și alteori nu. Prima categorie este formată din enclitics , adică pronumele personale plictisitoare , forme plictisitoare ale verbelor auxiliare și particula li , iar al doilea de proclitics , adică prepoziții , conjuncții și particula negativă nu . Cele două categorii de clitici formează un singur cuvânt (prosodic) cu cuvântul lexical al grupului lor, purtând un singur accent: în cazul unui enclitic, accentul lovește cuvântul lexical, în cel al unui proclitic, acesta din urmă este cel care este accentuat, cu condiția ca accentul cuvântului lexical să fie descendent. Exemple:
Printre conjuncțiile există unele care nu poate fi accentuat, un „și“ da „que“ și eu „și“, cu excepția cazului în care acestea sunt urmate de o pauză: životinje ȋ , što je važno, ljudi „animale și, mai important, oamenii“ .
Deoarece croata este o varietate de BCMS, sistemul său gramatical este în esență același cu cel al celorlalte soiuri ale acestui diasistem. Acest sistem diferă de cel al francezilor prin mai multe caracteristici. Într-adevăr, la fel ca franceza, este, din punctul de vedere al tipologiei morfologice , o limbă sintetică , dar BCMS este într-un grad ridicat în comparație cu franceza, adică numele, adjectivul și pronumele sunt disponibile, având forme distincte marcate prin desinențe pentru a îndeplini această sau acea funcție sintactică în propoziție și toate formele personale ale verbelor se disting clar prin desinențe.
Această secțiune tratează principalele caracteristici ale morfologiei croatei.
Numele Genul substantivelorNumele croate pot fi de trei feluri :
În croată, declinarea se caracterizează prin șapte cazuri , substantivele fiind grupate în patru clase de declinare, în funcție de terminarea lor la nominativ singular. Iată declinarea regulată a patru substantive din două clase de declinare cu cel mai mare număr de substantive.
Caz | Masculin | Neutru | Feminin | |||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|
plin de viață | neînsufleţit | singular | plural | singular | plural | |||
singular | plural | singular | plural | |||||
Nominativ | mȃjstor "maestru" | mȃjstor i | òdmor „odihnă” | òdmor i | zlȃt o "aur" | zlȃt a | mrȅž a "net, network" | mrȅž e |
Genitiv | mȃjstor a | mȃjstōr la | òdmor a | òdmōr à | zlȃt a | zlȃt à | mrȅž ē | mrȇž à |
Dativ | mȃjstor u | mȃjstor ima | òdmor u | òdmor ima | zlȃt u | zlȃt ima | mrȅž i | mrȅž ama |
Acuzativ | mȃjstor a | mȃjstor e | òdmor | òdmor e | zlȃt o | zlȃt a | mrȅž u | mrȅž e |
Vocativ | mȃjstor e ! | mȃjstor i ! | òdmor e ! | òdmor i ! | zlȃt o ! | zlȃt a ! | mrȅž o ! | mrȅž e ! |
Instrumental | mȃjstor om | mȃjstor ima | òdmor om | òdmor ima | zlȃt om | zlȃt ima | mrȅž om | mrȅž ama |
Închiriere | mȃjstor u | mȃjstor ima | òdmor u | òdmor ima | zlȃt u | zlȃt ima | mrȅž i | mrȅž ama |
Note:
Caz | Îndatoririle principale) | Exemplu |
---|---|---|
Nominativ | subiect | Ovaj učenik je dobar "Acest student este bun" |
atribut | Pe I učenik "El este student" | |
Genitiv | complement al numelui care exprimă proprietarul | knjiga učenik are „cartea elevului” |
Dativ | obiect indirect suplimentar de atribuire | Dajte učenik u dobru ocjenu "Acordați elevului o notă bună" |
Acuzativ | complement de obiect direct | Vidim učenik a "I see the pupil" |
complement circumstanțial de loc al unui verb care exprimă deplasarea către un loc | Ditto u grad "Mă duc în oraș" | |
Vocativ | a suna, a se adresa cuiva | Učenič e ! " Hei ! Elevul ! " |
Instrumental | complement de instrument (neînsuflețit) | Režem kruh ovim nož em "Am tăiat pâinea cu acest cuțit" |
acompaniament suplimentar (animat) | Ditto u grad s učenik om "Mă duc în oraș cu elevul" | |
Închiriere | complement de loc al unui verb care nu exprimă deplasare sau nu deplasare către un loc | Pe živi u grad u "El locuiește în oraș" |
complement de obiect indirect despre care vorbim | Reci mi nešto o tom učenik u "Spune-mi ceva despre acest student" |
În mod tradițional, adjectivele sunt clasificate după cum urmează:
Adjectivele pot avea două forme, scurte și lungi. Forma scurtă se caracterizează printr-o consoană care se termină la nominativul masculin singular, iar forma lungă - prin terminația -i în același caz:
Aproape toate adjectivele calificative au ambele forme, forma lungă fiind obținută prin adăugarea -i la forma scurtă: smeđ > smeđ i "maro, maro". În cazul lor, forma scurtă este numită și nedefinită, iar forma lungă - definită. Acest lucru corespunde în franceză adjectivului folosit ca substantiv. Exemplu: Kupio sam jedan šešir smeđ i jedan siv . Smeđi sam ubrzo izgubio, sivi nosim i danas „Am cumpărat o pălărie maro și una gri. Maroul, l-am pierdut rapid, griul, îl port și astăzi ”.
Adjectivele care au o singură formă sunt utilizate atât ca definite, cât și ca nedeterminate. Adjectivele de membru au doar o formă scurtă, în timp ce cele care se termină în -ski , -nji și -ji , precum și adjectivele superlative comparative și relative (vezi mai jos) - au o formă lungă.
Gradele de comparație ale adjectivelorComparația superiorității se formează cu sufixe:
Comparația este construită cu prepoziția od care guvernează genitivul: ( Kamen je tvrđi od zemlje ) sau cu conjuncția nego + nominativul: Kamen je tvrđi nego zemlja „Piatra este mai dură decât pământul”.
Există, de asemenea, adjective a căror comparație este neregulată în măsura în care are un alt radical decât adjectivul corespunzător gradului pozitiv: dobar - bolji "mai bine", zao - gori "mai rău", velik - veći "mai mare", malen - manji "mai mic ", dug - dulji (care are și comparația regulată duži )" mai lung ".
Superlativul relativ de superioritate se obține din comparativul cu prefixul naj- : bliži "cel mai apropiat"> naj bliži "cel mai apropiat". Trei construcții sunt posibile cu adjectivul la superlativ, cuprinzând:
Iată un exemplu de declinare a unuia dintre tipurile de adjective obișnuite:
Forma scurtaCaz | Masculin | Neutru | Feminin | |||
---|---|---|---|---|---|---|
singular | plural | singular | plural | singular | plural | |
NU. | vȅlik "mare" | vȅlik i | vȅlik o | vȅlik a | vȅlik a | vȅlik e |
G. | vȅlik a | vȅlik īh | vȅlik a | vȅlik īh | vȅlik ē | vȅlik īh |
D. | vȅlik u | vȅlik īm (a) / - ima | vȅlik u | vȅlik īm (a) / - ima | vȅlik ōj | vȅlik īm (a) / - ima |
LA. | vȅlik a (animat), vȅlik (neînsuflețit) | vȅlik e | vȅlik o | vȅlik à | vȅlik u | vȅlik e |
V. | vȅlik | vȅlik i | vȅlik o | vȅlik à | vȅlik a | vȅlik e |
I. | vȅlik īm | vȅlik īm (a) / - ima | vȅlik īm | vȅlik īm (a) / - ima | vȅlik ōm | vȅlik īm (a) / - ima |
L. | vȅlik u | vȅlik īm (a) / - ima | vȅlik u | vȅlik īm (a) / - ima | vȅlik ōj | vȅlik īm (a) / - ima |
Caz | Masculin | Neutru | Feminin | |||
---|---|---|---|---|---|---|
singular | plural | singular | plural | singular | plural | |
NU. | vȅlik ī "cel mare" | vȅlik ī | vȅlik ō | vȅlik à | vȅlik à | vȅlik ē |
G. | vȅlik ōg (a) | vȅlik īh | vȅlik ōg (a) | vȅlik īh | vȅlik ē | vȅlik īh |
D. | vȅlik ōm (u / e) | vȅlik īm (a) / - ima | vȅlik ōm (u / e) | vȅlik īm (a) / - ima | vȅlik ōj | vȅlik īm (a) / - ima |
LA. | vȅlik ōg (a) (animat), vȅlik ī (neînsuflețit) | vȅlik ē | vȅlik ō | vȅlik à | vȅlik ū | vȅlik ē |
V. | vȅlik ī | vȅlik ī | vȅlik ō | vȅlik à | vȅlik à | vȅlik ē |
I. | vȅlik īm | vȅlik īm (a) / ima | vȅlik īm | vȅlik īm (a) / - ima | vȅlik ōm | vȅlik īm (a) / - ima |
L. | vȅlik ōm (e / u) | vȅlik īm (a) / - ima | vȅlik ōm (e / u) | vȅlik īm (a) / - ima | vȅlik ōj | vȅlik īm (a) / - ima |
Note:
Caz | Singular | Plural | |||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
NU. | jȃ „Eu / eu” | tȋ „tu / tu” | ȏn „el / el”, òno - neutru | o "ea" | - | m "noi" | te vedem "tu" | òni "ei / ei", òna - neutru, òne "ei" | - |
G. | Condu-ma | tȅbe, tu | njȅga, ga | njȇ, eu | sbe, se | nȃs, nas | vezi, du-te | njȋh, ih | sbe |
D. | mȅni, mi | tȅbi, ti | njȅmu, mu | njȏj, joj | sȅbi, da | nȁma, nam | vȁma, vam | njȋma, im | sȅbi " |
LA. | Condu-ma | tȅbe, tu | njȅga, ga, nj | njȗ, ju, i, nju | sbe, se | nȃs, nas | vezi, du-te | njȋh, ih | sbe |
V. | - | ti! | - | - | - | mȋ! | vȋ! | - | - |
I. | mnȏm, mnóme | tȍbōm | njȋm, njíme | njȏm, njóme | sȍbōm | nȁma | vȁma | njȉma | sȍbom |
L. | mȅni | tȅbi | njȅm (u) | njȏj | sȅbi | nȁma | vȁma | njȉma | sȅbi |
La nominativ, vocativ, instrumental și locativ, pronumele personale au doar forme tonice, în timp ce la genitiv, dativ și acuzativ, au atât forme tonice, cât și plictisitoare.
Pronumele politicos este Vi , de obicei scris cu majuscule.
Forme toniceSunt folosite:
În instrumental, 1 st persoană singular, există două forme accentuate: cel mai scurt este utilizat după prepozițiile, cel mai lung fără prepoziția: Što bi le face oženio mNome „ De ce nu se căsătorească cu mine“.
Forme lenteLa acuzativ, persoana a 3- a singular, masculin există două forme lente și trei feminine.
Formele plictisitoare sunt utilizate în general ca complemente fără prepoziție, înainte sau după formele verbale care poartă sensul lexical al verbului, pronunțat cu verbul într-un singur cuvânt prosodic: Jȃ sam te čȅkao "Te-am așteptat (e)”. Formele me, te, se, nj, nju pot fi folosite și după prepoziții care, în acest caz, sunt accentuate: prȅdā me „în fața mea”, zȃ nj „pentru el”.
În ceea ce privește distribuția formelor ju și je "la" (acuzativ), sunt folosit în general și ju în vecinătatea silabei je , adică înaintea verbului auxiliar je ( On ju je dočekao "El a așteptat pentru her ”) și după ce cuvintele s-au încheiat în I : Ne voli limunadu, ali pije ju kad je vruće „ He / She do not like lemonade, but he / she drink it when it is very hot ”.
Pronumele reflectivSpre deosebire de franceză, în croată există un singur pronume reflexiv , cel care începe cu s în tabelul pronumelor personale. El se referă întotdeauna la subiect, indiferent de sex, număr sau persoană: Naškodio si sebi "Te-ai rănit". Are forme plictisitoare la genitiv / acuzativ și la dativ. Acuzativul este folosit în vocea pronominală a verbelor: Ja sam se počešljao "Me, I combed myself", Ti si se počešljala "Toi, tu t'es combignée", Sestra se počešljala "" Sora mea s-a pieptănat ", Dječaci su se počešljali "Băieții s-au pieptănat".
Pronumele și adjectivele interogativ-relativeCuvintele tko „cine” și što „asta, ce” sunt doar pronume:
Variație:
Nominativ | tkȍ | štȍ |
Genitiv | kòga, kȍg | čèga, čȅg |
Dativ | kòmu, kòme, kȍm | čèmu |
Acuzativ | kòga, kȍg | štȍ |
Instrumental | kȋm, kíme | čȋm, číme |
Închiriere | kȍm, kòme | čȅm, čemu |
Următoarele cuvinte sunt pronume sau adjective:
În general, aceste cuvinte sunt refuzate ca adjective: čiji și koji ca cele definit, kakav și kolik ca cele nedefinite. De exemplu, variația koji :
Caz | Singular | Plural | ||||
---|---|---|---|---|---|---|
Masculin | Neutru | Feminin | Masculin | Neutru | Feminin | |
NU. | kòjī | kòjē | kòjā | kòjī | kòjā | kòjē |
G. | kòjēga, kòjēg, kȏga | kòjē | kòjīh | |||
D. | kòjēmu, kòjēm, kȏmu, kȏme, kȏm | kòjōj | kòjima, kòjīm | |||
LA. | kòjī (neînsuflețit), kòjēga, kòjēg (animat) | kòjē | kòjū | kòjē | kòjā | kòjē |
I. | kòjīm | kòjōm | kòjima, kòjīm | |||
L. | kòjēmu, kòjēm, kȏme, kȏm | kòjōj | kòjima, kòjīm |
Formele de dativ / locativ reduse ale acestui pronume ( kȏmu, kȏme, kȏm ) diferă numai prin natura accentului lor de cele ale pronumelui tko la aceleași cazuri: kòmu, kòme, kȍm .
Pronume-adjective posesiveAceste cuvinte pot fi folosite atât ca pronume posesive , cât și ca adjective posesive , fără a schimba forma.
În ceea ce privește posesivele, folosim aceleași forme ca pronumele demonstrativ și ca adjective demonstrative . Ele exprimă trei grade de îndepărtare, aproximativ ca „aici”, „acolo” și „acolo” în franceză:
Majoritatea pronumelor și adjectivelor nedeterminate sunt formate din pronume sau adjective interogative, adăugându-le anumite elemente componente:
Exemple în propoziție: Netko te pozdravio "Cineva te-a întâmpinat", Ništa nećeš doznati "Nu vei ști nimic", Bit ću sretan ako se nađe ikakav bolji izlaz iz ovoga položaja "Voi fi fericit dacă vom găsi o cale mai bună de a ieși din această situație ", Amo dolaze svakakvi ljudi " Aici vin oameni de tot felul ", Možda će se naći gdjekoji oštar nož " We may find (some) sharp knife ", Znam od svega ponešto " I know a bit of everything ”, Uvijek brbljaju koješta „Ei / Ei vorbesc întotdeauna despre orice”, Donesi štogod da pojedemo „Adu ceva de mâncare”.
Există, de asemenea, fraze nedeterminate formate din pronume / adjective interogative cu anumite particule scrise separat, toate având semnificația „oricare”:
Exemple în propoziție: Nikad me neće prevariti makar kolik lažac bio "El nu mă va înșela niciodată, oricât de mincinos ar fi", Samo da naiđemo na budi kakvu vodu "Cu condiția să găsim apă", Došao tko mu drago , moja su mu vrata otvorena "Cine vine, ușa mea i se deschide", Daj mu to za bilo što sau Daj mu to za što bilo "Dă-i asta pentru orice".
Numere Numerale cardinaleCele Cifrele Jedan „unul“, jedna „unul“, Jedno (neutru), dva „doi“, dvije „doi“ (feminin), tri „trei“ și Cetiri „patru“ sunt disponibile, inclusiv atunci când reprezintă ultima cifră a un număr.
Cuvintele corespunzătoare numerelor 11-19 erau inițial fraze , de exemplu jedьnъ na desęte (literalmente „unul din zece”)> jedanaest „unsprezece”.
Cuvintele care corespund zecilor mai mari de 10 sunt cuvinte compuse, de exemplu dva "două" + deset "zece"> dvadeset "douăzeci". Pentru unii, prima componentă a suferit modificări fonetice, de exemplu šest "six" + deset > šezdeset "sixty".
Cuvintele ce corespund sute au o variantă de compus cuvânt cu sto „sute“ și altul în două cuvinte, cu nume feminin stotina derivat din sto : dvjesto sau dvije stotine 200, tristo sau stotine tri 300, četiristo sau stotine Cetiri 400.
1000 este numit prin două sinonime : cuvântul slav tisuća și împrumutarea din greaca hiljada . Ambele sunt substantive feminine, declinând ca atare, la fel ca milijarda „miliard”, în timp ce milijun „milion” este un substantiv masculin.
Construcții număr cardinal + (epitet +) numeAdjectivele numerice corespunzătoare 1, 2, 3 și 4 sunt declinate și construite cu substantivul pe care îl determină (care poate avea și un epitet) după cum urmează.
Numerele de formă substantivală nu sunt de acord cu numele asociat acestora. Acesta este întotdeauna la pluralul genitiv: Donio mi je stotinu poklona „El mi-a adus o sută de cadouri”, Sin mu je nestao s tisućama drugih mladića „Fiul său a dispărut cu alți o mie de tineri”.
Pet „cinci“, Sis „șase“, Sedam „șapte“, Osam „opt“ și devet „nouă“, inclusiv ca ultima cifră a unui număr, iar cuvintele la ordinul zecilor, sunt invariabile și numele merge lângă pluralul genitiv: Već deset dana puše jak vjetar "Un vânt puternic suflă de zece zile deja", Imala je petnaest bijelih kokošiju "She had five white hens ".
Numere ordinaleAceste cifre au finalul adjectivelor de formă lungă, adăugate cardinalelor. La peti „al cincilea”, šesti „al șaselea”, de la deveti „al nouălea” la dvadeseti „al douăzecilea” și la alte numere ordinale corespunzătoare zecilor ( trideseti „al treilea” etc.), cuvântul de bază nu suferă modificări. În cazul sedmi "al șaptelea" (< sedam ), osmi "al optulea" (< osam ), stoti "al sutelea " (< sto ), tisući "al mii" (< tisuća ) = hiljaditi (< hiljada ), milijunti "milionul" (< milijun ) și milijardni " billionth " (< milijarda ), există mici modificări (căderea unui , legătura t etc.) În treći "third" (< tri ) și četvrti " 4th " (< četiri ) există mai multe schimbări importante, iar corespondenții ordinali ai jedan și dva sunt cuvinte cu tulpini diferite de cea a cardinalilor: prvi „primul” și respectiv drugi „al doilea”. Ca ultimă cifră a unui număr folosim aceleași forme ca și numai pentru cifre: dvadeset prvi „douăzeci și unu”, trideset drugi „treizeci și doi”.
Numere colectiveAcestea sunt dvoje „doi”, troje „trei”, četvero sau četvoro „patru”, petero sau petoro „cinci” și așa mai departe. Din alte nume de cifre, numerele colective se formează ca petero / petoro , cu sufixul -ero sau -oro . Aceste cuvinte sunt folosite, de exemplu, pentru a desemna două sau mai multe persoane de sex sau vârstă diferite: stol za dvoje "a table for two" (a man and a woman), Kako ih je sedmero sjedjelo oko vatre, [...] „Așa cum șapte stăteau în jurul focului, [...]”.
SubstantiveAceste substantive sunt formate din numere colective, cu sufixul -ica ( dvojica, trojica, četvorica ). Au, de asemenea, un caracter colectiv, dar sunt folosite doar pentru sexul masculin, pus la pluralul genitiv: tròjica dječákā „trei băieți”.
Numele numerelorFiecare număr are un nume de gen feminin: jedinica , dvica , trica , četvrtica , petica etc. Exemplu: praviti osmice „face opt” (cu patinele, pe gheață).
Verbul Aspecte ale verbelorCa și în alte limbi slave, verbele croate se caracterizează printre altele prin categoria de aspect , care exprimă în principal gradul de realizare a acțiunii unui verb.
Timpul prezent se exprimă numai prin verbe imperfective, în propoziții independente sau principale . Timpul prezent al verbelor perfective este folosit doar în propoziții subordonate , exprimând o acțiune viitoare: Kad odspavam , bit će bolje „Când am dormit, va fi mai bine”.
Spre deosebire de franceză, dar în mod similar cu alte limbi slave, croata are aspecte perfective și imperfective marcate morfologic (prin urmare nu sunt aspecte semantice, ci aspecte gramaticale ). În timp ce în franceză acest tip de aspect este determinat doar de semnificația verbului, în croată este indicat prin afixe .
Majoritatea verbelor formează perechi perfective - imperfective cu același sens lexical, de exemplu pisati - napisati „a scrie”. Există câteva modalități de a forma verbele unui aspect din verbele celuilalt aspect:
Cele Verbele croate sunt împărțite în șase clase de conjugare regulate, în conformitate cu finala radicalul infinitivului verb, și o clasă de a șaptea constând din verbe neregulate. Trei dintre aceste clase includ și subclasele: prima - șapte subclase, a treia - două, a cincea - patru.
Exemplu de verb regulat al 1 st conjugare, 2 e subclasa, a modurilor și momentul cel mai utilizat:
Modă | Timp | Formă |
---|---|---|
Infinitiv | foarte ti "shake" | |
Indicativ | prezent | foarte em "I shake" |
foarte eš | ||
foarte e | ||
foarte emo | ||
foarte vara | ||
foarte u | ||
trecut | very ao / very la / very lo sam "I shake" | |
very ao / very la / very lo if | ||
very ao / very la / very lo I | ||
very li / tres the / tres the smo | ||
very li / tres the / very ste | ||
very li / tres the / very su | ||
viitorul eu | Trest ću „Voi clătina“ | |
trest ćeš | ||
trest će | ||
trest ćemo | ||
trest ćete | ||
trest će | ||
Prezent condițional | very ao , very the , very lo bih "I would shake / I would have shake" | |
very ao / very la / very lo bi | ||
very ao / very la / very lo bi | ||
foarte li / tres the / tres the Bismo | ||
very li / tres the / tres the biste | ||
very li / tres the / very bi | ||
Imperativ | foarte eu ! "Scutura! " | |
(neka) foarte e ! "Că el / ea scutură!" " | ||
foarte imo ! | ||
foarte ite ! | ||
(neka) foarte u ! | ||
Gerunziu | prezent | foarte ući "tremurând" |
trecut | foarte avši | |
Participiu activ | foarte ao , tres the , very lo , very li , tres the , tres the | |
Participiv pasiv | foarte en , foarte ena , foarte eno , foarte eni , foarte ene , foarte ena "zdruncinat, -e, -s, -es" |
Note:
Forme mai puțin utilizate:
La fel ca în franceză, există adverbe primare, astfel de triste (a) „acum” și tamo „acolo”, dar majoritatea adverbelor provin din alte clase gramaticale , în special adjective:
De asemenea, formăm adverbe din:
Alături de cuvinte unice (exemplele de mai sus), există și adverbe formate din compoziție:
Adverbele de manieră, cantitate și unele adverbe de timp și loc au grade de comparație. Comparativul superiorității are forma adjectivelor corespunzătoare nominativului neutru singular și superlativul relativ al superiorității se formează cu același prefix. Exemplu: brzo „rapid”> brže „mai rapid”> najbže „cel mai rapid”. Unele adverbe au forme supletive de superioritate comparativă: mnogo „mult” - vișe „mai mult”, malo „puțin” - mănâncă „mai puțin”, loše = zlo „rău” - gore „mai rău, mai rău”.
Adverbe interogativeÎntrebările referitoare la diferitele complemente circumstanțiale încep cu următoarele adverbe: kad (a)? "Cand? », Gdje? "sau? », Kamo? " spre ce ? ", Kud (a)? " de unde ? », Odakle? " de unde ? », Kako? „Cum?„ Sau „Ce? », Koliko? " cât costă ? », Zašto? " De ce ? „(Cauză)”, pentru ce? " (poartă).
Adverbe nehotărâteDin adverbe interogative formăm adverbe nedeterminate cu aceleași elemente care sunt folosite pentru a forma pronume nedeterminate:
De asemenea, formăm fraze adverbiale nedeterminate cu particule care au semnificația „oricare”, cele care formează fraze pronominale nedeterminate: ma kad (a) = bilo kad (a) „oricând”, ma kako = bilo kako „ Anyhow ”, my gdje = bilo gdje "oriunde", kuda mea = bilo kuda "oriunde".
PrepozițiiFormând complemente cu substantive sau pronume, majoritatea prepozițiilor guvernează un singur caz:
Alte prepoziții guvernează două cazuri, sau chiar trei, în funcție de semnificația lor sau de natura verbului regent:
Prepoziţie | Caz | Condițiile de angajare | Exemplu |
---|---|---|---|
među | acuzativ | cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc | Umješao se među ljude "S-a amestecat cu oamenii" |
instrumental | cu verbe care nu exprimă deplasarea către un loc | Šetao je među drvećem "El mergea printre copaci" | |
n / A | acuzativ | cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc | Golub je sletio na krov "Porumbelul a zburat pe acoperiș" |
închiriere | cu verbe care nu exprimă deplasarea către un loc | Golub je na krovu "Porumbelul este pe acoperiș" | |
nad (a) | acuzativ | cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc | Nad njega su se spustile zelene grane "Ramurile verzi au coborât deasupra lui" |
instrumental | cu verbe care nu exprimă deplasarea către un loc | Nad selom su se crnjeli kišni oblaci "Nori de ploaie se întunecau peste sat" | |
o | acuzativ | cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc | Ne udaraj glavom o zid "Nu te lovi cu capul de perete" |
închiriere | cu verbe care nu exprimă deplasarea către un loc | Torba vizi o klinu "Musette atârnă de un cui" | |
pod (a) | acuzativ | cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc | Sjeo je pod lipu "El a stat sub a / teiul" |
instrumental | cu verbe care nu exprimă deplasarea către un loc | Odmarao se pod lipom "El se odihnea sub un tei" | |
pred (a) | acuzativ | cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc | Dječak je stavio pred sebe malu stolicu "Băiatul i-a pus o măsuță în față" |
instrumental | cu verbe care nu exprimă deplasarea către un loc | [...] što se događa pred njegovim očima "[...] ce se întâmplă în fața ochilor lui" | |
a ei) | genitiv | expresia zonei de proveniență | Crijep je pao s krova "Tigla a căzut de pe acoperiș" |
instrumental | exprimarea suplimentului de acompaniament animat | Susreo sam se s njim "I met him" (literalmente "l-am cunoscut") | |
tu | genitiv | exprimarea posesiei | U Militia duge trepavice "Milica are gene lungi" |
acuzativ | cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc | Idemo u šumu "Mergem în pădure / în pădure" | |
închiriere | cu verbe care nu exprimă deplasarea către un loc | U šumi se čuje cvrkut ptica "În pădure / pădure se aude ciripitul păsărilor" | |
za | genitiv | exprimarea unei perioade de timp | Za moje mladosti život je bio mirniji "În tinerețea mea, viața a fost mai pașnică" |
acuzativ | cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc | Mjesec se sakrio za oblake "Luna s-a ascuns în spatele norilor" | |
instrumental | cu verbe care nu exprimă deplasarea către un loc | Za kućom je bio lijep voćnjak "În spatele casei era o livadă frumoasă" |
Notă: În cazul unor prepoziții, există alternanță -a ~ ∅. Vocala a este adăugată la prepoziție pentru a face pronunția mai ușoară atunci când următorul cuvânt începe cu aceeași consoană ca ultima consoană a prepoziției, cu o consoană de același tip sau cu un grup de consoane: s njim „cu el” , dar šalom „cu / cu glumă”, mnom „cu mine”.
Particule și modalizatoriParticula si modizer sunt considerate o separat parte de vorbire în gramaticile croate. Acestea sunt definite ca cuvinte invariabile care indică atitudinea vorbitorului față de conținutul enunțului . Multe dintre aceste cuvinte au adverbe sau fraze adverbiale ca echivalente franceze .
Particulele interogative
Particule intensificatoare:
Pokloni mu bar neku sitnicu "Give him at least one little thing"; Tko god dođe, bit će svečano primljen „Cine vine, el / ea va fi primit solemn”; I on je došao "A venit și el"; Iako su radili cijeli dan, ipak nisu stigli završiti posao „Deși au lucrat toată ziua, tot nu au reușit să termine treaba”; Ma kako odlučila, ja sam uz tebe „Orice ai decide, sunt alături de tine”; Makar jednom budi sretan „Fii fericit măcar o dată”; Nisu vjerovali ni njemu! „Chiar și el, nu l-au crezut! "; Pa naravno! " Dar desigur ! "; Samo da znaš što se dogodilo! „Dacă ai ști ce s-a întâmplat! "; Samo ti pričaj! " Continua sa vorbesti ! "; La I također sudjelovao „A colaborat și el”.Particule de grad
Aceste particule exprimă gradul unei calificări: gotovo „aproape”; jedva „abia”; još "din nou"; malo "un pic"; mnogo "(of) a lot"; naročito „în special, mai presus de toate”; osobito „în special”; poza "absolut, absolut"; potpuno „complet, în întregime”; previše "prea mult"; prilično „considerabil”; sasvim „destul”; skoro „aproape”; veoma „foarte”; vrlo „foarte”. Exemple în propoziție: Ona je mnogo veća "Ea este mult mai mare", Bio je vrlo malen "He was very small".
Particule stimulative
Particule afirmative și negative:
Da , doći ćemo „Da, vom veni”; Jest , javio mi je vijest „Da, mi-a spus vestea”; Ne , nije došao „Nu, nu a venit”; Nu mă lovi! „Nu mă întreba! "Particule prezentative
Modalizatoare:
Pas je doista vrlo Slican vuku „Câinele este foarte mult ca un lup“; To je sigurno najbolje rješenje „Aceasta este cu siguranță cea mai bună soluție”; On to, naravno , nije ni mogao znati "Desigur că nici măcar nu putea ști"; Njihove su riječi, dakako , mnogo pomogle da se stvar razjasni „Desigur, cuvintele sale au ajutat foarte mult să clarifice lucrurile”; To se, vjerojatno , nikad neće saznati „Acest lucru probabil că nu îl vom ști niciodată”; Danas će, možda , padati kiša „Poate că azi va ploua”; Istina , on o svemu tome nije imao ni pojma „Adevărul este că nici măcar nu avea idee despre toate acestea”.Această secțiune tratează principalele caracteristici ale sintaxei croatei comparativ cu cea a francezei, referitoare la tipurile de propoziții simple, funcțiile sintactice din propoziția simplă, ordinea cuvintelor din aceasta și câteva propoziții subordonate.
Propoziția simplă Propoziția negativăEste particula negativă ne plasată în fața verbului care o neagă: Ja na pitanja ne odgovaram "Eu, eu nu răspund la întrebări". Nu este combinat cu anumite verbe, neschimbate cu imati și htjeti , care își pierd prima silabă: imam „eu” → nemam „nu am”, hoću „vreau” → neću „nu vreau”. Combinat cu formele de indicativ prezent ale verbului biti , acesta nu ia forma ni- : (je) si „tu es” → nisi „tu n'es pas”.
Imperativul negativ se formează în două moduri:
Nemoj poate înlocui orice verb cu imperativul negativ, care, în acest caz, este deductibil din context: Nemojmo, braćo! „Nu o faceți, fraților mei! "
„Ni” franceză corespunzătoare este particula ni corelată cu un alt / alt cuvânt (e) negativ (e) sau cu sine însuși: Nigdje se dosada takvo šta nije vidjelo ni čulo! „Nicăieri nu am văzut sau auzit așa ceva până acum! “, Zatvorenik nici može birati , nici goste , nici prijatelje «Prizonierul poate alege nici gazdele lui , nici prietenii lui». „Ni” este exprimat de i în fața ne : Ali njih nitko i ne gleda „Ei, nimeni nici măcar nu se uită la ei!” ". Particula ni servește ca primul element component în formarea pronumelor și adverbelor nedeterminate: Nitko ništa nije krio „Nimeni nu ascundea nimic”, I nigdje nema nikoga „Și nu este nimeni nicăieri”. Prepozițiile nu separă particula nici de pronume, nici de adverb: Ne možeš me zamijeniti ni sa čim „Nu mă poți schimba cu nimic”.
Propoziția interogativăInterogația totală poate fi exprimată numai prin intonația interogativă, dar și cu ajutorul particulelor interogative. Exemple:
Ima li tu blizu kakva prazna cisterna? - Există o cisternă goală pe aici? "; Da li vi to shvaćate? "Înțelegi asta? "; I li se ujutro umivaš? „Te speli dimineața? "; Da niste vi danas nešto slavili? - Nu ai sărbătorit ceva azi, din întâmplare? "; Zar misliš da je desetak godina vrijeme u kojem se može sve zaboraviti? "Chiar crezi că zece ani sunt suficienți pentru a putea uita totul?" ".În astfel de propoziții se pot folosi anumite pronume nedeterminate formate cu i- , ceea ce implică sensul „cel puțin, cel puțin”: Je li išta pojeo? , equivalent of Je li makar nešto pojeo? „A mâncat măcar ceva? », I li te itko čuo? , equivalent of Je li te makar netko čuo? - Te-a auzit cineva măcar? "
Interogația parțială este construită cu pronume și adverbe interogative corespunzătoare termenilor pe care se referă întrebările (vezi mai sus Pronume și adjective interogative și adverbe interogative ).
Propoziția exclamativăAcest tip de teză prea poate fi realizată nu numai prin intonație, dar , de asemenea , cu ajutorul particulelor li utilizate în principal pentru a fi interogate ( Lijepa li si! Sau o particulă specifică, „Cât de frumoasă ești!“). TA : Ta nismo više djeca! „Nu mai suntem copii! "
Propoziția imperativăÎn general, acest tip de propoziție exprimă ordinea sau interdicția, cu verbul la imperativ: Pogledaj mi ruke! „Uită-te la mâinile mele! », Nemojte se ljutiti na njih! „Nu te enerva cu ei! "
Există, de asemenea, construcții cu verbul în alte forme:
Un alt tip de propoziție imperativă exprimă o dorință sau o dorință:
Gramatical Subiectul este nominativ în cazul în care se exprimă printr - un substantiv sau un ponom. Deoarece oamenii în croată se deosebesc foarte bine prin desinențe verbale, nu este necesar ca subiectul să fie întotdeauna exprimat într-un cuvânt separat. O exprimăm printr-un pronume personal, doar dacă vrem să-l evidențiem. Exemple: Odlazim „Plec” (subiect exprimat prin final), Slično sam mislio i ja „Am gândit același lucru” (subiect exprimat și cu un pronume personal).
Cu verbele biti și imati în sensul „a exista” utilizate impersonal sau cu particula prezentativă evo folosită ca verb, există un subiect logic, care poate fi în alte cazuri decât nominativul:
În cazul unui verb copular + atribut , dacă aparține unei clase gramaticale nominale, poate fi nu numai la nominativ (de ex. Ja jesam vještac „Sunt într-adevăr un vrăjitor”), ci și într-un alt caz. Cu copula biti , poate fi:
Cu alte copule, de exemplu, postati "a deveni", atributul poate fi în cazul instrumental fără prepoziție: Zidovi su postajali sve tamnijima "The walls were getting more and darker ".
Subiectul și verbul sunt de acord unul cu celălalt în număr, în persoană și, în formele verbale în care se folosește participiul activ, și în gen: Gazdarica je ustala „Stăpâna casei a înviat”. Pe de altă parte, nu există niciun acord cu copula biti și nici cu atributul în construcția prezentativă cu pronume subiectiv demonstrativ, care rămâne invariabil, la nominativ neutru singular: Ovo je moj drug "C'est mon comarade», Nu , to bi bila lijepa parada! „Deci, acolo ar fi o paradă grozavă! ".
Complement complement direct este , în general , în acuzativ ( Htio Sam razveseliti tetku „Am vrut să fac matusa mea mai vesel“), dar este în genitiv numit „partitif“ atunci când corespunde unui complement francez cu articolul partitive sau cu „de ” Remplacing it: Čovjek ima snage onoliko koliko mora imati snage da bi izdržao do svojega kraja . "Omul are putere, atâta putere cât trebuie să reziste până la sfârșitul său".
Indirectă complement obiect poate fi în diferite cazuri, cu excepția nominativ și vocativ, în funcție de regent verbul:
În ceea ce privește complementul circumstanțial de loc exprimat printr-un substantiv sau un pronume, merită menționat utilizarea cazurilor acuzative și locative. Primul este utilizat cu verbe care exprimă deplasarea către un loc, al doilea cu verbe care nu exprimă deplasarea în general sau exprimă o deplasare care nu are loc către un loc (vezi mai sus Prepoziții ).
Adjectivele care pot avea un complement își au și ele regimul. De exemplu, krcat „încărcat, plin” cere instrumental fără prepoziție ( krcat košarama „încărcat cu panouri”), željan „doritor” - genitivul fără prepoziție ( Dečko bio željan svijeta „Copilul a vrut să vadă / lumea”), umoran "obosit" - genitivul cu prepoziția od etc. Genitivul cu od poate fi folosit și după adjective într-un grad comparativ: Kamen je tvrđi od zemlje „Piatra este mai dură decât pământul”.
Complementul numelui poate fi în genitiv fără prepoziția ( ugao Ulice „colțul străzii“, Casa Vina „ un pahar de vin“, čovjek dobre naravi „un om de caracter bun“), în genitiv cu prepoziție ( kutija od šibica „Matchbox”) sau un alt caz cu prepoziția: žena s madežom „femeia cu alunița” (instrumentală).
Ordinea cuvântuluiOrdinea cuvintelor depinde de rolul semantic , temă sau rimă , atribuit uneia sau alteia dintre părțile propoziției și / sau intenția vorbitorului de a evidenția o parte sau alta.
Ordinea cuvintelor fără accentuareDeși în croată ordinea cuvintelor este destul de liberă, există încă o limbă SVO , adică ordinea cuvintelor este subiect + verb + obiect dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:
Exemplu: Narod glasa za republiku „Oamenii votează pentru republică”.
Ordinea este aceeași dacă, condițiile 2-7 rămân îndeplinite, de exemplu, propoziția de mai sus răspunde la întrebarea „Ce fac oamenii?” », Adică în răspuns, subiectul este tema și verbul + complementul rimă. De obicei tema precede rema.
În alte situații, ordinea poate fi diferită.
Dacă subiectul este rheme, acesta este plasat după verbul: Za republiku glasa narod „Poporul votează pentru republică”.
Dacă atribuim rolul temei complementului, acesta este plasat în capul propoziției: Slavko vidi Olgu. Olgu vidimo i mi “Slavko o vede pe Olga. Olga, o vedem și pe ea.
În cazul în care verbul este în categoria așa-numitelor verbe „existențiale“, ordinea este verbul + subiect: Pojavilo se Sunce „Soarele a apărut“.
Dacă funcția verbală este îndeplinită de o particulă, ea ocupă și ea primul loc: Evo romana mog kreveta (subiect logic în genitiv) „Iată romanul din patul meu”.
Dacă verbul exprimă existența sau disponibilitatea subiectului și că complementul este circumstanțial de loc sau de timp, acesta este plasat înaintea verbului, iar subiectul după verb: Na stolu leži knjiga „Pe masă există un ( literalmente „minte”) o carte ”, U frižideru ima šunke (subiect logic în genitiv)„ În frigider există șuncă ”.
Dacă în propoziție există două complemente, ambele sunt plasate după verb: Perušina pruži materi ruku „Perušina întinde mâna mamei sale”.
Dacă în propoziție există unul sau două complement (e) circumstanțiale exprimate printr-un adverb (e), acesta (ele) se plasează:
Alte cuvinte din propoziție sunt de obicei cele mai apropiate de cuvântul lor regent.
Epitetul este plasat înainte de cuvântul pe care îl determină: Lišće pada u otvoren bunar „Frunzele cad în puțul deschis”.
Dacă un cuvânt are mai multe epitete, toate sunt plasate înaintea cuvântului specificat, cele cu un sens mai larg înaintea celor cu un sens mai restrâns: Spomenuo bih još neka terminološka rješenja, dijelom preuzeta iz prethodne hrvatske gramatičarske Tradicije "Aș dori să amintesc câteva soluții terminologice , preluat parțial din tradiția gramaticală croată anterioară ”.
Când un adjectiv pronominal și un adjectiv propriu determină același cuvânt, primul îl precede pe al doilea: Pokupit će tvoje bijelo platno „He / She will buy your blank canvas”.
Adverbele care depind de complementul unui adjectiv sunt plasate înaintea acestuia din urmă: Ljudi su ga upotrebljavali u sasvim druge svrhe „People used it in quite other purpose ”.
Complementul numelui exprimat printr-un alt nume sau printr-un adverb este plasat după cuvântul determinat: Tišina nad Aljmašem ogromna je "Tăcerea de deasupra Aljmaš este imensă", Vratio sam se na poziv odavde "Am revenit la un apel de aici ”.
Ordinea cuvintelor cu accentOrice termen din propoziție poate fi evidențiat prin accentul său puternic și plasarea acestuia într-o altă poziție decât cea pe care o ocupă atunci când nu este evidențiat:
Cele enclitics sunt plasate imediat după primul cuvânt accentuat de teză: Mi te nista ne pitamo „Noi vă cerem nimic“, Vratio sam SE u Sobu „M - am întors în camera“, Jeste li Dobro putovali? „Ai călătorit bine? ". De asemenea, pot fi plasate după conjuncții de propoziții de legătură sau după alte cuvinte care introduc subordonate, chiar plictisitoare, cu excepția lui i și a (ambele având semnificația „și”): Neki su kolege već dobili upalu ... pa su ih operirali “Unii colegi am avut deja inflamații și le-am operat ”, Kako ste saznali da ću biti u Zagrebu? - Cum ai aflat că voi fi în Zagreb? », Nikada nisam znao gdje sam « Nu am știut niciodată unde mă aflu ».
Când există mai multe enclitici diferite care se succed, ordinea lor este următoarea:
Când există două pronume personale lent, inclusiv pronumele reflexiv:
Cele proclitics sunt plasate după cum urmează:
În continuare, unele construcții croate ale propoziției subordonate diferite de cele ale francezei.
Propoziția finală propoziția poate fi construită în mai multe moduri:
Consecutiv clauza poate avea verbul în indicativul prezent ( Škola je tako dosadna da SVI jedva čekamo svježi zrak, slobodu „Școala este atât de plictisitor, încât ne așteptăm cu nerăbdare la aer curat, libertate“) sau în prezent condiționată: nisam ratnik da bih vjerovao u pobjedu "Eu nu sunt un războinic să cred în victorie".
Propoziția condițională poate fi construit după cum urmează:
În registrul de limbă acceptat, este obișnuit să se exprime procesul subordonat cu verbul la infinitiv ori de câte ori este posibil, în general când subiectul său este același cu cel al verbului său regent, iar acesta din urmă Express:
De asemenea, prin infinitiv exprimăm procesul subordonat subiectului nedefinit, atunci când verbul regent este impersonal și exprimă obligația. Așa se exprimă o obligație generală: Prije svanuća treba sakriti pušku „Trebuie să ascundem arma înainte de zori”, Valja spasavati obraz grada „Trebuie să salvăm fața / onoarea orașului”.
În croată există cuvinte slave antice în cele mai variate domenii: svjet „lume”, drvo „copac, lemn”, jelen „căprioară”, čovjek „om, ființă umană”, glava „cap”, Mali „mic”, mjesto „ loc ", brijati " bărbierit ", lov " vânătoare ", pepeo " frasin ", orati " plug ", krava " vacă ", tkati " țesut ", stol " masă ", prag " prag ", trgovati " face ceva comerț ”, pune „cale”, boj „luptă”, otac „tată”, misao „gând”, plesati „dans”, crkva „biserică” etc.
Deoarece croata standard se bazează pe dialectul chtokavian, majoritatea cuvintelor provin din acesta, dar include și cuvinte din alte dialecte, precum kukac „insectă”, din kaïkavian sau spužva „burete” din chakavian.
Ca și în franceză, derivarea , adică adăugarea unui sufix sau / și a unui prefix, uneori eliminarea unui sufix, este în croată un mijloc important de formare a cuvintelor. Obținem astfel membri noi care aparțin aceleiași familii lexicale ca și cuvântul de bază.
SufixCel mai comun mod de derivare este adăugarea sau înlocuirea unui sufix, care oferă:
Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. Din numele drvo „copac, lemn”, obținem șase cuvinte în acest fel, dintre care trei sunt formate din cuvinte deja sufixate:
drvce "copac mic" drven "lemn"> drvenjara "casă din lemn" drvar "pir" și / sau "vânzător de lemn": > drvarica "femeie care toacă sau culege lemn" > drvarnica "dispozitiv de întindere a lemnului" Derivare regresivăCroata se caracterizează printre altele prin formarea substantivelor din verbe, prin derivare regresivă, adică prin eliminarea sufixului lor la infinitiv. Exemplu: napadati "atac"> napad "atac".
PrefixarePrefixarea este mai puțin productivă decât sufixarea, dar este totuși un proces important de formare a cuvintelor.
În cazul verbului, prefixarea poate fi un proces:
În cazul cuvintelor din alte clase gramaticale, prefixarea este doar lexicală, inclusiv în sensul că nu trece cuvântul într-o altă clasă gramaticală.
Majoritatea prefixelor sunt de origine prepozitoare și au variații fonetice determinate de sunetul inițial al cuvântului prefixat. Prin adăugarea unui prefix, putem obține:
Prin derivare parasintetică, cuvintele se formează prin prefixare și sufixare simultane. Exemple:
În limba croată, procesul de compunere este mult mai productiv decât în limba franceză. Îl putem aplica:
Elementele cuvântului compus pot fi:
Pe lângă aceste cuvinte compuse, având un singur accent, există și altele, mai puțin unite, componentele lor păstrându-și accentul. Sunt scrise cu cratimă: spȍmēn-plȍča „placă comemorativă”, drùštveno-polìtičkī „socio-politică”.
Compoziție + derivarePrin acest proces se formează simultan cuvinte compuse și sufixate. Sufixul deoparte, se poate baza pe:
În categoria cuvintelor astfel formate sunt incluse și cuvintele compuse + sufix zero, adică al cărui al doilea element este un radical. Exemple:
În limba croată, straturile sunt în mare parte traduceri literale ale cuvintelor străine compuse, urmând regulile de compoziție specifice croatei. Astfel, cuvântul pravopis menționat mai sus este de fapt o trasare a rechtschreibungului german și a ortografiei franceze . Alte exemple: vodopad (< voda „apă” + tulpina verbului padati „a cădea”, cf. German Wasserfall ) „cascadă, cascadă”; kolodvor (< kolo "wheel" + dvor "court", cf. German Bahnhoff ) "station"; kamenotisak (< kamen "stone" + tisak "printing", cf. German Steindruck ) "litografie"; neboder (< nebo "sky" + derati "to scratch", cf. zgârie-nori engleză ) "zgârie-nori". Un exemplu de strat care nu este un cuvânt compus, ci un sufix este tvrtka (< tvrd "tare, ferm" + sufixul -ka , cf. firma italiană ) "companie, societate comercială".
Uneori trasarea este doar semantică, adică acordăm unui cuvânt deja existent în limbă un sens modelat pe un sens al corespondentului străin al cuvântului. Acesta este cazul miš „mouse” în informatică, pe mouse-ul englezesc .
Ca orice limbă, croata și-a îmbogățit lexicul împrumutând din mai multe limbi.
Lexiconul croat a fost influențat mai întâi de limbile învecinate, inclusiv de limbile romanice, de la care a împrumutat mai multe cuvinte decât alte limbi slave sudice. Păstrează cuvintele dalmate (acum dispărute), de exemplu tunj „ton” și spužva „burete”. Italianul a avut o influență mai importantă pe coasta și insulele Mării Adriatice încă din Evul Mediu, oferind cuvinte croate standard precum barka „barcă”, balkon „balcon”, boća „minge de bowling ”, influență care a continuat în epocile ulterioare cu cuvinte ca banka „bancă“, Valuță „valută“ (termen financiar), novela „Nouvelle“ (gen literar), kantautor „cântăreț-compozitor“ etc. Chiar și mai multe cuvinte italiene sunt prezente în soiurile regionale ale coastei și insulelor.
Germana a influențat mai întâi limba croată vorbită pe continent. Printre cuvintele acestei origini putem cita cigla „cărămidă, țiglă”, krumpir „cartof”, logor „tabără”, šminka „machiaj”.
Cuvintele maghiare au pătruns și Croația continentală, inclusiv în limbaj standard baršun „catifea“, Bunda „haină de blană“, Gumb „buton (de îmbrăcăminte)“, karika „inel, link - ul“, kočija „masina (călare)“.
Cartierul cu Imperiul Otoman a provocat introducerea în croată a cuvintelor turcești, de asemenea: boja „culoare”, budala „idiot”, bunar „bine”, čarapa „jos” (îmbrăcăminte), čelik „oțel”, džep „buzunar”, jastuk „pernă”, kutija „cutie”, majmun „maimuță”, pamuk „bumbac”, rakija „coniac”, šećer „zahăr”.
Spre sfârșitul XIX - lea lea a fost folosit pentru a împrumuta de la alte limbi slave. Din rusă am luat, de exemplu, bodar „viguros”, dozvoliti „permite”, sujevjerje „superstiție”, točan „exact”, vjerojatan „probabil”. În același secol, cuvintele au fost împrumutate și din cehă , în special în terminologia tehnică și științifică, al cărei limbaj actual a păstrat printre altele dušik „azot”, vodik „hidrogen”, vlak „tren”.
Cuvintele de origine greacă sunt în principal internaționale și nu provin direct din această limbă, dar există și unele dintre acestea, cum ar fi „pre” livada . Exemple de cuvinte grecești originale internaționale: Amfora , bakterija , dinastija , filozofija , programul , telefon , Televizija .
Cazul cuvintelor de origine latină este similar cu cele anterioare. Cele mai vechi provin din biserica latină și sunt de origine greacă: anđeo „înger”, bazilika , euharistija , evanđelje „evanghelie”, katolik . Cele mai recente sunt internaționale: doktor, estimacija, formula, horor, humus, kontemplacija, memorija etc.
Franceză a dat , de asemenea , multe cuvinte în limba croată, de exemplu BIFE „bufet“, bistro , grupa „grup“, meni „meniu“.
În limba croată contemporană, majoritatea împrumuturilor provin din engleză: film , gol „goal” (termen sportiv), „material” hardver (în IT), marketing , monitor (în IT), menadžer „manager”, tenk „tank” sendvič spectacol "sandwich" penny "," vikend "weekend".
Dintre împrumuturi putem distinge categorii în funcție de gradul lor de asimilare. De asemenea, există:
În timpul formării croatei standard, au existat momente în care împrumuturile au intrat mai ușor în limbă și altele în care au fost acceptate mai greu, dar în general în standardizarea limbii este antipurismul. Această tendință este vizibilă din XVII - lea secol și rămâne XXI e . Acest lucru se manifestă prin faptul că multe cuvinte sunt formate sau modelate în mod conștient de intelectuali pentru a evita împrumuturile și intră în lexiconul standard. Astfel de cuvinte sunt straturile vodovod „rețea de distribuție a apei” și „ortografia” pravopis , menționate mai sus, în secțiunile Compoziție și Straturi . Alte exemple de creații conștiente sunt glazba „muzica“, Tvornica „fabrica“, učionica „clasă“, časnik „ofițer“, povijest „istorie“ (știința umană), knjižnica „bibliotecă“, proračun „buget“
În perioadele de apropiere între standardele croate și sârbe, înainte și după primul război mondial, apoi după cel de-al doilea război mondial, sub influența sârbului al cărui standard era mai permeabil împrumuturilor, acestea erau mai multe și în croată. În timpul statului independent Croația, a implementat o politică radicală de „purificare” a limbii și astfel de cuvinte au fost înlocuite cu cuvinte croate, dar în Iugoslavia comunistă a revenit la viață. Exemple de astfel de cuvinte:
funkcionar ~ dužnosnik „oficial”; inventar ~ imovnik "inventar"; propaganda ~ promidžba "propaganda"; registar ~ upisnik "register"; invers ~ primka "chitanță, chitanță"; telegraf ~ brzojav "telegraph"; telegram ~ brzojavka "telegram".După proclamarea Republicii Croația în 1991, purismul lingvistic a fost reafirmat. Tendința este în primul rând de a înlocui cuvintele folosite în sârbă în general și cele care amintesc în special de fosta Iugoslavie, dintre care multe împrumuturi comune în sârbă și croată, cu cuvinte croate mai vechi, păstrate în colecție. Pasive și reactivate. De exemplu, dintre cele menționate mai sus, folosim din nou dužnosnik și promidžba . Alte exemple:
armija ~ vojska "army"; oficir ~ časnik "officer"; kasarna ~ vojarna "barracks"; ambasador ~ veleposlanik “ambasador”; fronta ~ bojište, bojišnica "front" (termen militar); sekretar (ica) ~ tajnik (tajnica) "secretar".Cu toate acestea, astfel de împrumuturi nu dispar complet, dar sinonimia cu corespondenții lor se slăbește, domeniile lor de utilizare diferind. De exemplu, armija este încă folosit pentru armatele străine și vojska, mai degrabă pentru armata croată, ambasadorul tinde să fie folosit pentru ambasadorii străini sau la figurat, iar veleposlanik pentru ambasadorii Croației. Sekretarica apare destul de frecvent în expresia telefonska sekretarica „robot telefonic”, tajnica având tendința de a fi folosită pentru persoana respectivă.
În general, standardul croat tinde să evite împrumuturile, dar vorbitorul mediu nu se conformează automat standardului. De exemplu, împrumuturile din limba engleză sunt frecvente în registrul colocvial, dar cu atât mai puțin în registrul susținut. În schimb, cuvintele croate instruite sunt întotdeauna recomandate. Exemple:
boks ~ šakanje (< Saka "pumn"); kompjutor, computer ~ računalo (< računati "to calculate"); link ~ poveznica (< povezati "link together"); hardver ~ sklopovlje (< sklop "set de elemente interconectate"); tenk ~ oklopnik (< oklop "armor").Un alt fenomen demn de menționat este utilizarea paralelă a perechilor de cuvinte împrumut-croată în textele lingvistice, de exemplu. De asemenea, în Barić 1997, aproape toți termenii lingvistici sunt prezenți în acest fel. Exemple: akcent - naglasak , aspekt - vid , augmentativ - uvećanica , indikativ - izjavni način , ortografija - pravopis , prefiks - predmetak , prezent - sadašnje vrijeme .
În perioadele de înstrăinare față de sârbă, cum ar fi cea de după 1991, tendințele puriste se manifestă către cuvintele standard în sârbă, fie native, fie împrumutate, folosite și de vorbitorii de croat, dar și ca standardul croat. Astfel de cuvinte sunt bioskop - kino croat "cinema", gaz - cr. plin "gaz", izviniti se - cr. ispričati a „cere o scuză”, lenjir - cr. ravnalo "regula" (a trasa linii), nauka - cr. znanost "știință", učestvovati - cr. sudjelovati "collaborate", vaspitati - cr. odgojiti "educa", savremen - cr. suvremeni „contemporani”. Nu există un acord total între lingviștii croați cu privire la ce să considerăm sârb. De exemplu, un cuvânt ca gvožđe "fier" este sârb pentru Anić 2006 și Ćirilov 1992, dar nu pentru Brodnjak 1992, sau ručak "prânz" este sârbesc pentru Ćirilov, dar nu pentru Brodnjak.